Statul a contractat un imprumut extern de la institutii publice straine – Comisia Europeana, FMI sau BERD pentru a compensa iesirea capitalurilor private straine, a explicat ieri guvernatorul BNR Mugur Isarescu. „Romania a constatat ca nu mai este in situatia sa aiba intrari nete de capital pe sectorul privat – care e preponderent -, ci iesiri nete. (…) Noi compensam aceasta iesire cu capitaluri publice”, a declarat Isarescu intr-o conferinta de presa extraordinara, organizata la sediul BNR. Conferinta a fost organizata dupa ce miercuri fusese anuntata incheierea unui acord de finantare externa, in cadrul caruia Romania va obtine 12,95 mld. euro de la FMI, 5 mld. euro de la Comisia Europeana si cate un miliard de euro de la Banca Mondiala si BERD. Fondurile vor putea fi trase intr-un interval de doi ani.
Isarescu accepta astfel ceea ce respingea acum mai putin de o luna, cand se intreba retoric de ce ar trebui statul sa se imprumute pentru a acoperi o datorie privata. Guvernatorul a aratat ca, dupa ce in 2008 intrarile de capitaluri private straine s-au ridicat la 16-17 mld. euro, anul acesta vor mai intra doar 4-5 mld. euro, ceea ce presupune o ajustare. „Erau doua cai: o ajustare extrem de mare a economiei, care s-a dezvoltat pe finantare externa. Nicio economie nu se poate ajusta cu 7% din Produsul Intern Brut intr-un singur an. Mergem pe varianta a doua, facem o anumita ajustare a economiei si balantei de plati.” Astfel, deficitul de cont curent ar urma sa coboare anul acesta la 7%-8% din PIB, de la peste 12% in 2008. Ajustarea incepuse inca de anul trecut, cand deficitul s-a ingustat de la peste 13% din PIB, varful atins in 2007. Nivelul foarte ridicat al deficitului de cont curent, care a determinat si o crestere puternica a datoriei externe – in special in sectorul privat – a fost principalul argument invocat de agentiile de rating Standard&Poors’ si Fitch cand au redus in toamna trecuta calificativul acordat Romaniei sub pragul de investment grade. Isarescu a mai explicat ca fondurile de la FMI, care vor alimenta rezerva valutara a BNR, vor permite eliberarea sumelor depuse de bancile comerciale sub forma de rezerve minime obligatorii. „Prin imprumutul de la FMI inlocuim o parte din rezervele valutare imprumutate de la bancile comerciale. Spun imprumut pentru ca BNR plateste dobanda, ia cota-parte din pasivele bancilor, le tine in cont.” O delegatie formata din reprezentantii FMI dar si prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu si directorul Supravegherii, Nicolae Cinteza, s-au intalnit ieri la Viena, in incercarea de a convinge bancile straine care au subsidiare in Romania sa le asigure in continuare finantare. In ultima vreme au aparut discutii privind posibilitatea ca bancile sa utilizeze fondurile eliberate din rezervele constituite la BNR pentru a rambursa liniile de credit contractate de la actionarii lor din strainatate. Isarescu spune ca BNR va reduce rezervele minime „extrem de treptat”, primul pas fiind ajustarea bazei de calcul, iar abia apoi reducerea cotei de constituire. In prezent, bancile comerciale trebuie sa imobilizeze la BNR 40% din sumele atrase in valuta, indiferent de scadenta. Un prim pas ar fi renuntarea la cerinta de constituire de rezerve minime pentru fondurile atrase pe termen lung. Potrivit datelor BNR, bancile aveau la sfarsitul anului trecut linii de finantare imprumutate din strainatate pe termen lung de 14 miliarde de euro, din care 5,6 miliarde de euro sunt blocate in rezerve minime. Ministrul finantelor Gheorghe Pogea spune ca acordul cu FMI, CE si celelalte institutii financiare reduce nevoia statului de a se finanta local si creste atractivitatea in fata investitorilor straini. „Ne imprumutam pentru a crea perspectivele ca atunci cand Romania va iesi din criza sa stea pe alti parametri, cu o stabilitate mai mare”. Pogea crede ca imprumutul extern va atenua presiunile asupra cursului in sensul deprecierii leului si ii va descuraja pe speculatori. Majorarea deficitului bugetar permite mentinerea nivelului de cheltuieli Guvernul revizuieste in scadere nivelul Produsului Intern Brut estimat pentru acest an, de la 579 mld.lei la 531 mld. lei, pe fondul prognozelor care indica o contractie a economiei, potrivit ministrului Finantelor, Gheorghe Pogea. Decizia vine dupa negocierile avute cu FMI pentru contractarea imprumutului extern. Totusi, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, ramane optimist. El apreciaza ca Romania va ramane, prin programul de finantare externa, in zona pozitiva de crestere economica in acest an.”Eu cred, cu riscul de a aparea pe prima pagina maine, ca Romania va ramane, cu acest program, in acest an, pe zona pozitiva de crestere economica”, a afirmat Isarescu. Pentru 2010, acordul cu FMI include o estimare a cresterii PIB intre 0 si 1%. Scrisoarea catre FMI, cel mai bine pazit secret al momentului Premierul Boc a cerut miercuri seara ca la discutiile legate de scrisoarea de intentie cu FMI si CE sa ramana doar ministrii, carora le-a inmanat o hartie cu stampila „Secret de serviciu” si le-a cerut ca, la finalul discutiei, sa lase hartia pe masa, au declarat surse ministeriale, citate de Mediafax. „Subiectul scrisorii de intentie a fost lasat pe ultimul punct al ordinii de zi a sedintei Guvernului, iar premierul a cerut ca la discutie sa ramana doar ministrii, secretarii de stat sau consilierii parasind sala. Fiecare ministru a primit o hartie privind continutul sintetizat al scrisorii, cu stampila «Secret de serviciu», si li s-a cerut ca, la finalul
discutiei, sa lase hartia pe masa”, au relatat sursele citate, dupa sedinta de guvern. Si presedintele Traian Basescu le-a cerut sindicalistilor cu care s-a intalnit miercuri la Palatul Victoria pentru a discuta despre FMI sa nu faca publice informatiile „care nu sunt publice”. „Va voi da orice informatie de care aveti nevoie cu rugamintea ca ceea ce nu este public sa nu fie facut public”, a spus Basescu la inceputul intalnirii. Miruna Lebedencu
Wall Street Journal Europe titreaza: FMI salveaza Romania
Romania a convenit asupra unui plan de salvare in valoare de 20 de miliarde de euro, ceea ce va antrena un salt al pretului activelor locale si al asteptarilor bursiere in mai multe tari de la frontiera estica a Europei care cauta ajutor pentru a face fata crizei globale, relateaza cotidianul de business The Wall Street Journal, editia din Europa. FMI, Uniunea Europeana, Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare au oferit Romaniei fonduri preventive destinate asigurarii unui buffer financiar in conditiile in care tara se straduieste sa avanseze cu reformele economice. Publicatia mentioneaza ca unele conditii ale imprumutului pe care il va lua Romania inca trebuie detaliate. In ultimele luni ziarele straine au scris ca niciodata despre Europa de Est si problemele care au intervenit aici. Bancile austriece au fost scoase cel mai mult in evidenta, comentariile pornind de la faptul ca Austria este noua Islanda, tara care s-a prabusit economic la inceputul anului. Daca in urma cu un an Estul era vazut ca o tara a fagaduintei pentru investitorii straini, acum Estul a ajuns cenusareasa Europei in comentariile ziarisilor si analistilor straini. Niciodata nu s-a pus problema in articole daca aceste tari din Est, inclusiv Romania, aveau nevoie de banii de la FMI ca o necesitate a tarii sau pentru a salva de fapt bancile straine cu operatiuni in Est. Ciprian Botea, Cristian Hostiuc