IMM-urile ar putea accesa de la bănci linii de finanțare pentru capital de lucru de maximum 5 milioane de lei pe o perioadă de doi ani, creditele fiind garantate în proporție de 50% de către stat, în cadrul unui program pe trei ani cu un plafon de garantare de până la 2 miliarde de lei.
Garanția va fi de maximum 50% din valoarea finanțării, exceptând dobânzile, comisioanele și spezele bancare, acordată de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), iar creditul poate fi atras pe o perioadă de doi ani, cu posibilitatea de prelungire pe încă un an, în vederea rambursării liniei de credit, și poate fi utilizat doar pentru finanțarea capitalului de lucru, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență publicat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
„Programul de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii reprezintă un program multianual de încurajare și de stimulare a dezvoltării întreprinderilor mici și întreprinderilor mijlocii, disponibil pe trei ani de la intrarea în vigoare a normelor de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență“, se spune în proiectul actului normativ.
Nu sunt eligibile pentru acest program IMM-urile care activează în intermedieri financiare și asigurări, tranzacții imobiliare, activități de jocuri de noroc și pariuri, producție sau comercializare de armament, muniții, explozibili, tutun, alcool, substanțe aflate sub control național, plante, substanțe și preparate stupefiante și psihotrope, activități de închiriere și leasing, activități de investigare și protecție. „Programul țintește IMM-urile care au un business sustenabil și a căror activitate are un efect multiplicator mai mare în economia reală. Mecanismul programului este similar cu cel al programului Prima casă“, se precizează în nota de fundamentare a documentului.
Sursa de plată a garanțiilor acordate de FNGCIMM pentru creditele obținute de IMM-urile eligibile este Fondul de risc pentru întreprinderi mici și mijlocii. „Pentru acoperirea riscurilor rezultate din acordarea garanțiilor în cadrul programului, precum și pentru finanțarea anuală a capitalului se constituie Fondul de risc pentru întreprinderi mici și mijlocii. De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, sumele existente în Fondul de risc pentru Programul Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici și mijlocii se transferă în fondul de risc constituit conform prezentei ordonanțe de urgență, care funcționează ca fond de risc unic pentru ambele programe“, se menționează în proiect.
Sursele fondului de risc sunt comisionul de risc încasat de la beneficiarii celor două programe de garantare, sumele recuperate de ANAF în contul valorii de executare a garanțiilor plătite de către Ministerul Finanțelor Publice, obligațiile fiscale accesorii la nivelul celor prevăzute pentru neplata în termen a obligațiilor fiscale, aplicate creanțelor rezultate din plata garanțiilor în cadrul programelor, calculate și recuperate ANAF și dobânzile bonificate la disponibilul fondului de risc în cadrul programelor.
Dacă disponibilul fondului de risc nu acoperă valoarea de executare a garanțiilor, acesta se alimentează de la bugetul de stat prin alocațiile bugetare anuale pe perioada 2013-2018 prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice.
Întrucât garanția acoperă maxim 50% din valoarea finanțării, beneficiarul are obligația să constituie în favoarea MFP o ipotecă mobiliară asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise la instituția de credit finanțatoare, valabilă până la stingerea creanțelor datorate de acesta în baza contractului de garantare, în limita liniei de credit contractate.
MFP va elabora și va trimite Guvernului pentru aprobare normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență, în maxim 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.
„Cumulând la nivel național inițiativele economice ale unui număr însemnat de IMM, efectul înregistrat poate fi deosebit de important, exprimat printr-o contribuție cât mai semnificativă la creșterea produsului intern brut și a consumului, precum și la creșterea numărului de persoane angajate și implicit la reducerea șomajului, cu efecte benefice asupra întregii economii naționale“, se spune în nota de fundamentare în ceea ce privește impactul macroeconomic al programului.
Referitor la impactul financiar asupra bugetului general consolidat, se menționează că, la momentul acordării, garanțiile care vor fi emise în cadrul programului nu reprezintă plăți din bugetul de stat, ci determină exclusiv majorarea datoriei publice. Suma reprezentând valoarea de executare a garanțiilor care nu au fost recuperate în cursul aceluiași an are impact asupra bugetului anului în care acestea se execută.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.10.2013