Prevederile sunt incluse într-un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea strategiei de privatizare a CFR Marfă și a mandatului Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) pentru implementarea acesteia.
Strategia de privatizare a companiei, prezentată în anexa proiectului, are drept obiectiv principal maximizarea prețului obținut din vânzarea pachetului de acțiuni deținut de stat la CFR Marfă, “în scopul creșterii veniturilor bugetare necesare finanțării suplimentare în domeniile prioritare deficitare în privința resurselor bugetare”.
Astfel, MTI va fi mandatat să vândă pachetul de acțiuni reprezentând 100% din capitalul social al CFR Marfă prin licitație cu strigare, cu criterii de precalificare a investitorilor, precum și pachetul care va fi deținut de statul român în urma conversiei datoriilor societății în acțiuni și cel rezultat în urma cesiunii și compensării datoriilor CFR Marfă către CFR.
Ministrul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, a arătat într-o declarație remisă vineri presei că MTI se află în “discuții concrete și avansate” cu investitori pentru preluarea TAROM și CFR Marfă.
În luna august, MTI a anunțat că își asumă privatizarea CFR Marfă până în luna decembrie a acestui an, obiectiv care va fi atins și în cazul celui mai pesimist scenariu.
Prețul de pornire a licitației va fi stabilit de către MTI pe baza unui raport de evaluare a CFR Marfă. Garanția de participare la licitație va reprezenta 20% din valoarea nominală a pachetului de acțiuni scos la vânzare, iar taxa de participare la licitație pentru investitorii care depun documentele de participare va fi de 5% din valoarea nominală a pachetului de acțiuni.
Un element esențial al mandatului MTI este maximizarea prețului care poate fi obținut, dar și a primei pe care investitorii ar fi dispuși să o plătească, peste valoarea de piață a companiei, în vederea dobândirii unei poziții de control total în cadrul acesteia.
Strategia prevede, printre altele, ca MTI să asigure, în procesul de negociere a cadrului contractual, introducerea unor clauze referitoare la îndeplinirea de către CFR Marfă o obligațiilor de natură strategică și a celor privind apărarea țării, care îi revin potrivit legislației în vigoare și acordurilor internaționale încheiate conform hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Totodată, MTI va solicita CFR Marfă notificarea creditorilor cu privire la posibilitatea modificării structurii acționariatului ca urmare a privatizării și va determina CFR Marfă să depună toate diligențele în vederea obținerii acordului finanțatorilor externi în cazul prevederii în acordurile de împrumut a unor astfel de clauze sau în contractele de credit externe, contractate direct sau
garantate de stat.
Criteriile de precalificare vor fi stabilite prin dosarul de prezentare și publicate în oferta de vânzare (anunțul publicitar) și vor consta în experiență relevantă în domeniul transportului feroviar de marfă și capabilități operaționale, precum și financiare, care să demonstreze posibilitatea preluării și dezvoltării unei noi afaceri.
Comisia de privatizare va avea în componență șapte reprezentanți nominalizați din partea MTI și câte unul din partea Ministerului Apărării Naționale și cel al Finanțelor Publice.
“În cazul în care (…) MTI nu va putea încheia contractul de privatizare cu investitorul/grupul de investitori adjudecatar al procedurii de licitație cu strigare, MTI va putea decide reluarea procesului de privatizare a CFR Marfă, prin aplicarea oricărei metode de transfer a dreptului de proprietate asupra acțiunilor stabilite de legislația în vigoare, cu adaptarea corespunzătoare a Strategiei, sau după caz, prin invitarea la negocieri în scopul încheierii contractului de vânzare – cumpărare de acțiuni, în ordinea clasamentului de la licitație, a următorilor investitori/grupului de investitori calificați/calificate”, se arată în document.
După intrarea în vigoare a mandatului, cu avizul Consiliului Concurenței, la CFR Marfă se poate institui administrarea specială, ca măsură în procesul de privatizare.
“Până la finalizarea tranzacției, la cererea CFR Marfă, creanțele deținute de Ministerul Finanțelor Publice asupra CFR Marfă se vor converti în acțiuni care vor fi transferate pe bază de protocol încheiat între cele două instituții și CFR Marfă. Până la finalizarea tranzacției, la cererea MTI, se va realiza cesiunea și compensarea parțială a datoriei CFR Marfă către Compania Națională CFR SA și se va realiza conversia acesteia în acțiuni, pe bază de protocol încheiat între cele două companii, MTI și Ministerul Finanțelor Publice”, potrivit sursei citate.
În document se mai arată că MTI va fi mandatat să stabilească conform prevederilor legale condițiile pentru vânzarea acțiunilor rezultate în urma includerii în capitalul social al CFR Marfă a valorii terenurilor pentru care, ulterior privatizării companiei, se vor obține certificate de atestare a dreptului de proprietate.
MTI a selectat la jumătatea lunii iunie consorțiul format din Deloitte Consultanță, Mușat & Asociații Sparl și Systra pentru acordarea de consultanță la pregătirea și derularea procesului de
privatizare a CFR Marfă, iar raportul final a fost livrat în august, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
“Este important de menționat că, în baza analizei testului investitorului privat prudent depusă de consultant (…) a reieșit că, din punct de vedere pur financiar, conversia tuturor datoriilor CFR Marfă la bugetul de stat și a unei părți din datoria față de CFR SA reprezintă premisa în baza căreia scenariul de privatizare al CFR Marfă este mai avantajos din perspectiva statului (sume încasate de stat în calitate de acționar și creditor de 1,07 miliarde lei) decât scenariul de lichidare (sume incasate de stat în calitate de acționar și creditor de 1,03 miliarde lei) al CFR Marfă. În plus, în scenariul privatizării, statul ar putea recupera și alte sume datorate entităților controlate de către stat în sumă de 402,79 milioane lei în calitate de creditor al CFR Marfă în viitorii 3 ani (conform proiecțiilor financiare prezentate de către managementul CFR Marfă)”, se arată în document.
Potrivit reprezentanților MTI, din raport reiese că în cazul privatizării simularea s-a bazat pe scenariul conversiei datoriei către bugetul general consolidat (întregul sold de 678,34 milioane lei) și a unei părți din cea către CFR SA (250 milioane lei din totalul de 582,76 milioane lei) în acțiuni deținute de stat, urmată de o vânzare a pachetului de 100% din acțiuni la valoarea de piață determinată anterior (în intervalul 1,02 miliarde lei – 1,12 miliarde lei).
“Opțiunea conversiei datoriei CFR Marfă a fost deja luată în calcul de către CFR Marfă și MTI, iar o eventuală conversie a datoriilor CFR Marfă față de bugetul de stat a fost deja inclusă în procedura de pre-notificare derulată cu Comisia Europeană. Cu privire la acest aspect, CFR Marfă avea în vedere situația unui aranjament privind datoriile pe care societatea le înregistra
către administratorul infrastructurii feroviare publice, respectiv CFR SA. Astfel, având în vedere că CFR SA, la rândul ei, înregistra datorii restante către instituții publice, statul român, ca acționar al celor două societăți, intenționa să inițieze o procedură de cesiune și compensare”, arată autorii documentului.
Procesul de privatizare se poate desfășura în paralel cu procedura de notificare a conversiei la Comisia Europeană, aprobarea fiind necesară înainte de implementarea efectivă a conversiei.
Pentru a scurta cât mai mult calendarul privatizării, etapa conversiei se poate implementa chiar în faza finală a procesului de privatizare și după semnarea contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni cu ofertantul câștigător, dar până la finalizarea tranzacției și după obținerea aprobării Comisiei Europene în acest sens, potrivit MTI.