Monserrat Abello

Impulsul sângelui

Editura Meronia

Biblioteca de cultură catalană

Traducere din limba catalană de Jana Balacciu Matei și Xavier Montoliu. Cuvânt-înainte de Oriol Izquierdo, directorul Insititutului Literelor Catalane. Născută în 1918, Monserrat Abello și-a publicat primul volum de versuri abia în 1963, iar pe cel de-al doilea în 1981. Cu toate acestea este o poetă foarte apreciată, iar la peste 90 de ani continuă să fie activă în viața culturală catalană. Criticii sunt de părere că Abello construiește în poezia ei un imn simplu vieții.

Niculae Gheran

Arta de a fi păgubaș

Vol. 2 Oameni și javre

Biblioteca Bucureștilor

Ca și primul volum al acestor memorii, care n-a fost difuzat prin librării, și acesta este distribuit doar pe rețeaua Bibliotecii Metropolitane București, negăsindu-se vreo editură să-l publice. Autorul, celebru pentru edițiile complete de opere Rebreanu, continuă cu lumea personajelor din culisele culturale artistice ale României post-belice, ca și în primul volum. Sunt evocați mulțime de politicieni de toate culorile și îndeosebi comuniștii care au pus mâna pe putere după război, ilegaliști, scriitori, redactori de carte, artiști etc, dezvăluiri și situații jenante, multă micime umană, într-o carte plină de vervă, la care contribuie dialogul permanent, umorul, ironia, malițiozitatea. Un stil admirabil.

Dan Perjovschi

20/22

Douăzeci de ani de texte

Editura Cartea românească

Cuvânt-înainte de Daria Ghiu: “Textele de artă scrise de Perjovschi sunt valoroase pentru că dau imaginea perfectă a anilor 90: arta rămasă încremenită vs primele show-uri în adevărat postcomunism, primele festivaluri de performance, primele instalații, primele happening-uri. Artistul este oglinda lor. Descrie totul cu detalii, redă adevărate scenarii vizuale, entuziaste.” Volumul strânge textele pe care Dan Perjovschi le-a publicat vreme de 20 de ani în revista 22, adică din iarna lui 1991 până în vara lui 2010. Fiecare an de texte se deschide cu un desen apărut în paginile revistei chiar atunci.

Jean-Claude Carriere, Umberto Eco

Nu sperați că veți scăpa de cărți

Convorbiri moderate de Jean-Philippe de Tonnac

Editura Humanitas

Dialogul celor doi oameni de cultură pleacă de la temerea că va dispărea cartea, idee pe care ei o combat cu vehemență. Din două una – fie cartea rămâne suportul pentru lectură, fie va exista ceva care va semăna cu ceea ce cartea a fost întotdeauna, chiar și înainte de inventarea tiparului. Cartea se pregătește pentru revoluție ei tehnologică, susțin cei doi, deoarece “suporturile durabile sunt cele mai efemere”. Niciunul din cei doi nu dă crezare apocalipsei anunțate privind dispariția cărții. Traducere din franceză de Emanoil Marcu.

Bogdan Teodorescu

Băieți aproape buni

Editura Tritonic

“Ce se fură, cum se fură și unde ajung banii, ce s-a întâmplat în realitate și care este varianta finală; ce pățesc cei ce se apropie prea tare de adevăr și cum comentează presa străină moartea ziaristei și nu numai, sunt câțiva din pilonii unui roman modern, viu, profund, din care lipsesc dulcegăria și nesemnificativul atât de caracteristice literaturii scrise după Revoluție. Foarte fin analist, Bogdan Teodorescu conturează cu o siguranță extraordinară portrete și situații dintre cele ce se petrec zilnic într-o lume în derivă, dominată de cacealma, minciună și agresivitate. Dincolo de toate, romanul este și o mediație gravă despre noi, cei dintotdeauna, și despre noi cei de azi.” (Augustin Buzura).

Riri Sylvia Manor

Pestriț

Editura Paralela 45

“Exista, în poezia lui Riri Sylvia Manor, ceva care o diferențiază net, obligându-te să găsești un epitet pentru această voce poetică, să inventezi un cuvânt nou pentru a descrie această nouă poezie. Simțind că tentativa ta ar fi hazardată, revii la vechea recuzită terminologică, ce nu te mulțumeste decât în parte, dar știi că rămâne încă cea mai bună soluție. Termenii cei mai potriviți par a fi: autenticitate, prospețime, inocență. (…) Uluitoare este la Riri Sylvia Manor această știință, care este cea a adevăratei poezii și a adevăratului poet, de a transforma tot ce atinge, din real și individual, in acel ceva imaginar care, fiind de domeniul poeziei, le este oferit de ea in dar tuturor.” (Irina Mavrodin)