În ultima perioadă, s-a discutat mult și s-a acordat o atenție sporită sectorului IMM. Acesta reprezintă 99% din companiile existente pe piața locală și generează două treimi din cifra de afaceri a României, precum și peste 60% din locurile de muncă. Prin urmare, IMM-urile pot fi considerate motorul economiei, însă acestea au nevoie de susținere pentru a-și atinge potențialul și pentru a avea succes.
În România, dezvoltarea IMM-urilor în perioada anterioară crizei economice a fost susținută de un flux de investiții străine directe și de know-how-ul generat de acestea, de existența unei piețe deschise și o impozitare laxă a sectorului. În acest context, criza economică a reprezentat o lecție severă pentru IMM-urile românești, care au fost nevoite să se maturizeze, să găsească soluții, să se adapteze la mediul în perpetuă schimbare și să inoveze.
În perioada 2009 – 2012, mai mult de 360.000 de IMM-uri și-au suspendat activitatea. Cu toate acestea, multe firme noi au fost înființate în aceeași perioadă, astfel că per total procentul de reducere a numărului de IMM-uri în perioada de criză a fost de numai 19%. Faptul că firme noi au fost create în ultimii ani reprezintă un semnal pozitiv pentru organismele de finanțare.
Care sunt domeniile care prezintă rate mari de creștere pentru IMM-uri? Spre exemplu, industria alimentară are una dintre cele mai puternice prezențe din sectorul IMM în România. Această industrie este corelată și cu producția agricolă, oferind noi oportunități în sectorul de alimentație bio (România este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de hrană bio din Europa, dar are printre cei mai puțini consumatori interni de astfel de produse). Un alt segment unde IMM-urile tind să fie mai active este cel legat de eficiența energetică industrială și proiectele de mică anvergură de energie regenerabilă. Acest lucru se datorează liberalizării pieței interne de energie, cu obiectivul de a reduce costurile și de a crește competitivitatea IMM-urilor. În domeniul producției, există multe IMM-uri cu o rată de creștere foarte bună, care exportă componente auto și echipamente pe piețe precum Europa, Asia și Statele Unite. De altfel, finanțarea IMM-urilor a avut cea mai mare rată de creștere ca volum în portofoliul nostru cu circa 25% mai mult în primele nouă luni din 2013 față de aceeași perioadă a anului 2012.
De asemenea, IMM-urile conduse de femei sunt văzute ca având un potențial mare, nu numai la nivel local, ci și global. În România, 36% din acționarii/asociații din IMM-urile existente sunt femei, iar acest procent crește în mod accelerat. Experiența și studiile arată că există și avantaje suplimentare în a acorda împrumuturi IMM-urilor conduse de femei, întrucât, în general, acestea au mai puține credite neperformante. Acestea fiind spuse, IMM-urile românești au totuși nevoie de sprijin, atât din partea statului, cât și din partea instituțiilor private, pentru a se dezvolta. Primii pași pe care ar trebui să îi facă guvernul în această direcție sunt reducerea birocrației excesive și adaptarea procedurilor administrative la nevoile beneficiarilor. Aceste măsuri ar trebui să fie prioritare pentru a ușura dezvoltarea IMM-urilor, precum și crearea unui cadru legislativ și administrativ adecvat, inclusiv în ceea ce privește drepturile de autor, proprietatea intelectuală etc. În plus, instituțiile de stat ar trebui să implementeze o soluție eficientă pentru a accelera absorbția fondurilor europene. IMM-urile românești ar fi putut beneficia în ultimii șapte ani de aproximativ 10 miliarde euro, adică 50% din totalul fondurilor europene, însă rata absorbției este încă foarte scăzută.
Pentru a facilita absorbția fondurilor respective, ar trebui să se ofere acces la informații și consultanță tehnică și financiară. De asemenea, și instituțiile bancare ar trebui să joace un rol important la nivel de consultanță financiară, prin găsirea sursei potrivite de finanțare pentru IMM-uri.
Mai mult, pentru a ajuta IMM-urile să își crească productivitatea, să se dezvolte și să depășească provocările cu care se confruntă în contextul economic actual, ar trebui să existe programe de educație continuă și consultanță pe tema noilor tehnologii, precum comerțul online și instrumentele de management financiar, dar și asistența privind obținerea certificărilor de standarde europene și internaționale.
În ceea ce priveste susținerea extinderii IMM-urilor, acestea ar putea beneficia de consultanță privind strategii de intrare pe piețele internaționale de la companii specializate sau instituții cu†activitate în domeniul relațiilor†internaționale.
În plus, băncile, în parteneriat cu instituții precum IFC, pot oferi împrumuturi unor categorii speciale de IMM-uri cu potențial ridicat. Un astfel de proiect a fost demarat de banca noastra și IFC, prin care s-a acordat finanțare în valoare de 22,5 milioane euro, în special IMM-urilor conduse de femei. în mai puțin de un an de zile, întreaga sumă a fost acordată către IMM-uri, atât cu scopul unor investiții în dezvoltare, cât și pentru capital de lucru.
În concluzie, pentru a stimula mediul economic, atât sectorul bancar, cât și statul, ar trebui să acorde o mai mare importanță IMM-urilor. De asemenea, ar trebui să asigure un mediu de business adecvat, acces la consultanță de specialitate și sursele necesare de finanțare celor care au potențial mare de creștere. Toate aceste măsuri ar putea fi pași importanți în relansarea creșterii economice a României, într-un mod sustenabil.
Ufuk Tandogan este directorul general al grupului Garanti România
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.01.2014
Opiniile aparțin autorului și nu reprezintă neapărat poziția Ziarului Financiar.