Guvernul Ungariei a decis să lanseze cel mai mare proiect feroviar de după 1948, o centură de cale ferată în jurul capitalei Budapesta pentru transportul de marfă, care va costa aproximativ 1,21 miliarde euro, scrie Portfolio.hu. Proiectul va fi realizat de la zero și ar urma să fie finanțat printr-o linie de credit de un miliard euro oferită de China, a anunțat Peter Szijjarto, secretar de stat pentru afaceri externe și relații economice internaționale. El a adăugat că planul ar putea fi finanțat și din fonduri UE, iar dacă împrumutul din partea Chinei va fi acordat în primăvara anului viitor, atunci proiectul ar putea fi finalizat până în 2017. Din cauza traficului aglomerat dinspre și înspre suburbiile Budapestei pe timpul zilei, trenurile de marfă pot traversa capitala doar noaptea și într-un anumit interval orar din cauza limitelor de zgomot.
Bankia, a patra bancă din Spania ca mărime, a raportat pentru anul trecut pierderi nete record de 19,06 miliarde euro, cele mai mari din istoria corporate a țării, după ce instituția naționalizată anul trecut și-a curățat bilanțul de credite imobiliare neperformante și de alte active toxice, scrie The Wall Street Journal. În 2011, pierderile s-au situat la 2,98 miliarde euro. Bankia va desființa anul acesta aproape 4.500 de posturi și va închide 1.000 de sucursale. Măsurile sunt impuse de autoritățile de reglementare ale UE în schimbul ajutorului de stat care au solicitat instituției să renunțe la creditarea sectorului imobiliar și să se axeze doar pe activitatea de retail. Spania a obținut anul trecut un ajutor financiar de 41,4 miliarde euro din partea UE pentru recapitalizarea sistemului bancar, puternic afectat de prăbușirea pieței imobiliare.
Deficitul bugetar al Spaniei s-a redus de la 8,96% din PIB în 2011 la 6,7% din PIB anul trecut, semn că măsurile de austeritate, unele dintre cele mai dure introduse în Europa, dau rezultate, a declarat în fața parlamentarilor premierul Mariano Rajoy. Costul creșterii taxelor și tăierilor de cheltuieli este însă o recesiune acută și un șomaj de peste 26%, printre cele mai mari din Uniunea Europeană, scrie The Wall Street Journal. În fața furiei tot mai mari a populației față de austeritate și scandalurile de corupție și evaziune în care sunt implicați politicienii și chiar premierul, Rajoy a impus un mers mai relaxat austerității și a anunțat săptămâna trecută un pachet modest de măsuri de stimulare economică care include scutiri fiscale pentru afacerile mici.
Președintele italian Giorgio Napolitano a cerut Germaniei să îi respecte țara și a anulat întâlnirea cu liderul opoziției germane, Peer Steinbrueck, după ce acesta a ironizat rezultatul alegerilor parlamentare din Italia, scrie EUobserver. Steinbrueck, contracandidatul cancelarului german Angela Merkel la alegerile generale din septembrie, a spus la o întâlnire de partid că este “îngrozit într-o oarecare măsură că doi clovni au câștigat alegerile din Italia”. El a făcut referire la comicul-blogger Beppe Grillo și la fostul premier Silvio Berlusconi. Cu toate că președintele Italiei, fost comunist, nu are aceleași credințe ideologice ca Grillo sau Berlusconi, el a anulat imediat întâlnirea programată cu politicianul german. “Respectăm și cerem în mod natural respect pentru țara noastră”, a afirmat Napolitano într-un discurs susținut în fața expaților italieni din München înaintea întâlnirilor cu Merkel și cu omologul său german.
Guvernele din zona euro încearcă să netezească drumul Portugaliei și Irlandei spre piețele de finanțare, modalitatea preferată fiind amânarea rambursării împrumuturilor de bailout primite de cele două state, scrie Thomson Reuters, care citează surse apropiate situației. “Este preferată extinderea scadențelor împrumuturilor primite din fondurile de bailout ale zonei euro pentru a se evita blocajele în plata datoriilor”, au declarat sursele. Irlanda a primit în 2010 un pachet de finanțare externă de 67,5 miliarde de euro, iar Portugalia în 2011 un bailout de 79,5 miliarde de euro. Programul Irlandei expiră anul acesta, iar cel al Portugaliei în 2014. Ambele pachete au venit cu cerințe de reforme structurale economice și de reducere a datoriei și deficitului care să ajute țările să recapete încrederea piețelor.