Companiile poloneze ar putea investi 100 de miliarde de zloți (24 miliarde euro) în producția convențională de energie în următorii zece ani, inclusiv în construcția primei centrale nucleare a țării, potrivit unei analize a firmei de cercetare a pieței PMR, citată de The Warsaw Business Journal. Lista investițiilor include capital de 20 de miliarde de zloți (4,7 miliarde de euro) alocat unor proiecte aflate acum în curs de dezvoltare, printre care construcția a patru mari grupuri energetice la centrale diferite de către PGE, Enea, Tauron și PKN Orlen, companii de stat. Potrivit analizei, valoarea totală a marilor proiecte energetice în curs de dezvoltare s-a dublat în urma începerii lucrărilor de construcție la două unități de generare la centrala Opole, cel mai mare proiect în construcție din Polonia. Bogdan Cojocaru
Președintele Ungariei János Áder a promulgat legea care permite extinderea centralei nucleare de la Paks, singura a țării și care asigură 40% din producția de energie, în pofida rezistenței partidelor de opoziție, scrie Portfolio.hu. Președintele a explicat că legea nu poate fi atacată din punctul de vedere al încălcării constituției și că nu îndeplinește condițiile pentru a fi trimisă înapoi în parlament. În ianuarie, premierul ungar Viktor Orban a încheiat un acord cu președintele Rusiei Vladimir Putin potrivit căruia compania rusească de stat Rosatom va construi două reactoare la Paks în schimbul a zece miliarde de euro, credit asigurat de Moscova. Ministrul economiei Mihály Varga a anunțat săptămâna trecută că împrumutul va fi rambursat între 2025 și 2046, cu o dobândă între 3,9% și 4,9%. Cotidianul local Népszabadság a explicat că guvernul nu vrea să dea mai multe detalii legate de proiect deoarece estimările arată creșterea prețurilor electricității și pierderi masive. Bogdan Cojocaru
Creșterea economică a Franței va încetini la 0,2% în primul trimestru al acestui an, de la 0,5% în ultimele trei luni ale anului trecut, arată un sondaj realizat în rândul companiilor de banca centrală de la Paris.
Sondajul, efectuat în ianuarie, a indicat că încrederea din industria prelucrătoare franceză a rămas stabilă în ianuarie, iar pentru luna februarie Banca Franței anticipează continuarea expansiunii, potrivit MarketWatch. Un indicator al sectorului serviciilor a înregistrat o îmbunătățire ușoară. Companiile active în domeniu se așteaptă, de asemenea, la creștere în februarie. Estimarea privind încetinirea creșterii PIB și un raport separat privind scăderea producției industriale în decembrie față de noiembrie sugerează că președintele francez François Hollande ar putea avea dificultăți în revitalizarea economiei. Economia Franței nu a crescut deloc în 2012, iar analiștii se așteaptă ca datele oficiale, care vor fi publicate vineri, să arate doar o îmbunătățire ușoară în 2013. Companiile din Franța au redus investițiile în timpul mandatului lui Hollande, iar șomajul a urcat, în pofida cheltuielilor de miliarde de euro ale statului pentru crearea de locuri de muncă, potrivit Wall Street Journal. Marius Oncu
Guvernul portughez va oferi, începând din luna aprilie, 60 de automobile de lux pe an într-o loterie pentru cetățenii corecți, transformând bonurile fiscale în bilete de concurs, campanie prin care speră să reducă puternic evaziunea fiscală și să pună piedică economiei subterane. Guvernul încurajează astfel cetățenii consumatori să ceară peste tot, la cafenele, ateliere auto sau coafeze, bonuri fiscale inscripționate cu numărul personal de identificare fiscală, sperând să obțină ajutorul populației în lupta împotriva evaziunii fiscale și economiei subterane, estimată la aproape 20% din PIB, potrivit Financial Times. Secretarul de stat pentru afaceri fiscale Paulo Núncio s-a declarat încrezător că șansa de a câștiga un automobil de lux va motiva cetățenii, sporind numărul tranzacțiilor fiscalizate cu 50% în acest an. Oficialul speră că numărul chitanțelor înregistrate va crește cu 2 miliarde față de anul trecut. Costul celor 60 de autoturisme premium, estimat neoficial la 90.000 de euro pe unitate, va fi depășit cu mult de veniturile suplimentare colectate de stat datorită acestei campanii, estimează guvernul. Proiectul a atras critici diverse, guvernul fiind acuzat de rănirea demnității naționale, poluare sau transformarea cetățeanului de rând în inspector fiscal, ceea ce ar încălca principiile unei democrații europene. Opozanții acuză loteria fiscală că promovează importul de mașini străine într-o țară unde politica de relansare economică se bazează pe exporturi, sau că guvernul descurajează eforturile de a crește gradul de utilizare a transportului în comun. Vlad Popescu
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.02.2014