Banca Națională a Ungariei i-a cerut luni FMI să închidă biroul din Budapesta al instituției, despre care afirmă că nu ar mai fi necesar, întrucât autoritățile ungare vor achita, probabil, împrumutul luat în 2008 de la FMI până la sfârșitul acestui an, înainte de scadență. În general, finalizarea unui acord de împrumut presupune și închiderea biroului FMI din țara respectivă, întrucât relația foarte strânsă nu mai este necesară, dar decizia finală îi aparține FMI, scrie cotidianul ungar Portfolio. Guvernatorul băncii centrale a Ungariei Gyorgy Matolcsy (foto) i-a transmis o scrisoare directorului general al FMI Christine Lagarde în care afirmă că biroul din Budapesta al instituției internaționale ar trebui închis, „menținerea acestuia nemaifiind justificată“, întrucât Ungaria „va plăti, probabil, un împrumut FMI luat în 2008 înainte de termen, până la sfârșitul acestui an“. Matolcsy este reprezentantul Ungariei în Consiliul Guvernatorilor FMI, din care fac parte toate statele membre. Scrisoarea transmisă conducerii FMI a fost postată și pe site-ul băncii Ungariei. Matolcsy a notat și că autoritățile de la Budapesta apreciază cooperarea cu reprezentantul FMI în Ungaria Irina Ivașenko, despre care a afirmat că a avut un rol-cheie în succesul acordului cu FMI.
Bulgaria intenționează să investească aproximativ două miliarde de leva (un miliard de euro) în sistemul feroviar în perioada 2014-2020, iar printre priorități figurează tronsoanele internaționale, a declarat ministrul transporturilor Danail Papazov. „Obiectivul principal este să mărim viteza și să îmbunătățim siguranța pe drumurile noastre feroviare”, a spus Papazov, citat de Novinite. Printre liniile prioritare se numără Sofia-Svilengrad (din apropierea granițelor cu Turcia și Grecia), Sofia-Burgas (pe litoralul Mării Negre), Vidin (la granița cu România) –Sofia, și Varna (litoralul Mării Negre) – Ruse (la granița cu România). Guvernul încearcă, de asemenea, să revitalizeze inclusiv cu fonduri europene compania bulgară de căi ferate, confruntată cu probleme financiare și pe care guvernul anterior a vrut să o privatizeze.
Dominique Strauss-Kahn, fost director executiv al FMI, a fost numit în board-ul de supraveghere al Băncii Regionale pentru Dezvoltare din Rusia, controlată de grupul petrolier Rosneft, scrie Bloomberg. Numirea lui Strauss-Kahn a fost anunțată de bancă într-un document transmis autorităților din Rusia. Politicianul francez a demisionat în anul 2011 de la conducerea FMI după ce a fost acuzat în SUA de hărțuire sexuală. El a respins acuzațiile, care au fost ulterior retrase de procurori după ce presupusa victimă și-a pierdut credibilitatea și din cauza absenței unor dovezi concludente. Grupul Rosneft, controlat de stat, este cel mai mare producător de petrol și produse rafinate din Rusia. Rosneft a început să amenințe dominația Gazprom în domeniul exporturilor de gaze naturale din Rusia, anunțându-și intenția de a exporta gaz natural lichefiat către Asia.
Troica creditorilor internaționali formată din FMI, UE și Banca Centrală Europeană îi cere guvernului de la Atena să scadă salariile celor circa 9.500 de preoți ai Bisericii Ortodoxe a Greciei, parte a programului de reducere a cheltuielilor statului. Solicitarea troicii s-ar putea însă lovi de rezistența Bisericii, care exercită o influență puternică în Grecia. Reprezentanții creditorilor au reluat propunerea înaintată guvernului elen și în 2011 ca statul să înceteze să plătească salariile preoților, sau cel puțin să împartă această cheltuială cu Biserica, potrivit cotidianului elen Parapolitika, citat de portalul GreekReporter. Guvernul contribuie cu circa 200 milioane de euro la plata salariilor preoților. Printr-un acord vechi de 60 de ani, statul a acceptat să plătească salariile preoților în schimbul unor proprietăți extinse ale Bisericii, inclusiv terenuri. În ultimele decenii, Biserica a transferat 96% din proprietăți către stat.
Poliția chineză acuză grupul farmaceutic britanic GlaxoSmithKline că s-a aflat la centrul unei rețele de corupție formată din circa 700 de companii și responsabilă pentru înțelegeri ilicite estimate la jumătate de miliard de dolari, potrivit Financial Times. Gao Feng, coordonatorul investigației asupra grupului GSK privind suspiciunile de dare de mită, a declarat într-o întâlnire cu presa străină că poliția verifică tranzacții în valoare de 3 miliarde yuani (aproape 500 milioane de dolari), operate începând din anul 2007. Gao Feng a adăugat că poliția consideră că GSK a utilizat serviciile unor agenții de turism și firme de consultanță drept intermediari pentru a oferi mită unei rețele de medici și avocați pentru a-și consolida vânzările și profitul din China. „Am descoperit că mita reprezintă o parte centrală a activităților companiei. Pentru a-și crește prețurile și vânzările, compania a acționat în mod ilegal“, a afirmat anchetatorul.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.07.2013