Șomajul va rămâne la cote ridicate în economiile dezvoltate cel puțin până la finele anului viitor, cele mai afectate categorii sociale fiind tinerii și muncitorii necalificați, cu disparități tot mai largi între țări, potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Astfel, OCDE anticipează că rata medie a șomajului din cele 34 de țări membre ale organizației se va menține la aproape 8% până la finele anului viitor, cu un total 48 de milioane de șomeri. Raportul subliniază că, în timp ce șomajul este în scădere în economii solide ca SUA sau Germania, alte state sunt deja înt-o situație dificilă și se vor confrunta în continuare cu extinderea fenomenului. Astfel, dacă rata șomajului va scădea în SUA de la 7,6% în prezent la sub 7% la sfârșitul anului viitor, iar în Germania de la 5,3% la mai puțin de 5%, celelalte țări din Europa vor înregistra în cel mai bun caz stagnarea șomajului. În Franța și Italia, șomajul va urca ușor, la 11%, respectiv 12,5%, în timp ce Spania și Grecia vor înregistra la sfârșitul anului 2014 rate de aproape 28%, anticipează OCDE.
Comisia parlamentară privind cazul Cahuzac îl va audia în această seară pe ministrul francez al economiei Pierre Moscovici (foto) care avea autoritate asupra fostului ministru al bugetului și a fost criticat de către unii că a reacționat cu întârziere, scrie AFP. Comisia încearcă să stabilească „eventuale disfuncționalități în activitatea Guvernului și serviciilor statului“, în perioada cuprinsă între 4 decembrie 2012, care corespunde publicării pe site-ul Mediapart a informațiilor privind existența unui cont în Elveția deținut de către Jérôme Cahuzac, și 2 aprilie 2013, ziua în care a fost confirmat acest fapt. Fostul ministru al bugetului a fost pus sub acuzare pentru spălare de bani și fraudă fiscală. Audierile efectuate până în prezent nu au evidențiat disfuncționalități majore. Raportorul general al Comisiei, socialistul Alain Claeys, a declarat la începutul lunii iulie pentru AFP că „are convingerea“, cel puțin“pentru moment“, că „justiția a funcționat normal“ și fără intervenția statului. Până în prezent, anumite întrebări rămân în legătură cu ministrul economiei Pierre Moscovici, care avea autoritate asupra lui Jérôme Cahuzac, ministrul bugetului.
Agenția de evaluare financiară Fitch a coborât de la „AAA“ la „AA+“ ratingul fondului de urgență al zonei euro, după ce a retrogradat săptămâna trecută Franța în mod similar, de la calificativul de top. Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF) este vehiculul care distribuie către Grecia, Irlanda și Portugalia împrumuturile acordate de guvernele din zona euro în baza acordurilor de finanțare externă încheiate de UE, FMI și BCE cu cele trei state în contextul crizei datoriilor de stat. Fitch a anunțat într-un comunicat că decizia de a coborî ratingul fondului a fost determinată de retrogradarea Franței. Franța a pierdut ultimul rating triplu A din cauza temerilor Fitch referitoare la recesiune, șomaj și finanțele publice. Perspectivele financiare ale fondului depind de situația guvernelor din zona euro, care finanțează și garantează activitățile instituției. Cu a doua economie din zona euro ca PIB după Germania, Franța este unul dintre principalii finanțatori ai FESF.
Mexicul a prezentat un plan pe șase ani vizând investiții de 4.000 de miliarde de pesos (316 miliarde de dolari) pentru construcția a mii de kilometri de drumuri și căi ferate, dezvoltarea infrastructurii telecom și modernizarea porturilor, potrivit cotidianului britanic Financial Times. Investițiile, planificate pentru 2013-2018, vor îmbunătăți competitivitatea exportatorilor și vor alimenta creșterea economică, a declarat președintele țării, Enrique Pena Nieto. Planul foarte ambițios include investiții ale statului, dar și ale companiilor private, în transporturi, comunicații, precum și compania petrolieră de stat Pemex, cea de electricitate și cea de furnizare de apă potabilă. „Cu o infrastructură mai bună, investiții mai mari și reforme ample, țara noastră va putea crește la potențialul maxim“, a spus Nieto, adăugând că infrastructura trage în jos competitivitatea țării.
Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.07.2013