La fiecare licitatie din ultima vreme, in oferta se gasesc picturi, gravuri, litografii si stampe ale unor autori straini. E vorba despre autori mediocri, neidentificati de multe ori, dar si de celebritati pentru care se ofera in lume multe sute de mii de euro. La noi, e vorba de o oferta modesta care nu schimba decat extrem de rar ritmul unei licitatii.
In primul rand trebuie facuta observatia ca nume precum Dali, Miro, Braque, Daumier, Picasso, care au aparut o data, cel mult de doua ori la licitatii in Romania, nu au starnit prea multe ridicari de cartonase pentru achizitie. E drept, a fost vorba de opere pe hartie, de serie relativ mare si in tiraje recente. Sunt mai bine ofertate lucrarile de acelasi gen ale autorilor romani care s-au stabilit prin lume: Marcel Iancu, Eugen Ionescu, Nicapetre, Paul Neagu, Victor Brauner, Alexandru Tipoia, George Tomaziu etc. Pe de alta parte, cand vine vorba despre lucrari mai elaborate ale acelorasi autori, apar semnele de intrebare, mai ales in cazul Brauner sau Iancu si, de cele mai multe ori, nu sunt adjudecate. Picturile lui Tomaziu, de exemplu, se vand cu mai multe sute de euro, iar cele ale lui Tipoia cu cateva mii de euro.
Dar atunci cand nume celebre precum Tizian si Coreggio au fost asociate numelui lui Adrian Nastase, interesul public, deopotriva al colectionarilor, presei, negustorilor si amatorilor, a fost maxim. Trei tablouri care, insumate, au pornit de la 54.000 lei, au fost cumparate in total cu 65.000 lei. Recent, o lucrare de acelasi statut, Iisus si femeia adultera, ulei pe panza din canepa toarsa si tesuta manual, lucrare studiata si restaurata de specialisti, atribuita atelierului lui Domenico Gargiulo, numit Micco Spadoro (1609-1679), nu a fost licitata. Nu a fost cumparata nici panza intitulata Nimfa, un ulei al artistului polonez Wincenty Troyanowski (1859 – 1928 Varsovia), care figureaza in mai multe cataloage ale pietei de arta.
Lista artistilor celebri are totusi un nume in topuri: maestrul rus Ivan Konstantinovichi Aivazovski. O singura panza a lui a aparut la licitatii si a fost adjudecata pentru o suma record atunci (desi nu era in stare perfecta): aproape 30.000 euro in septembrie 2005. De atunci, a ramas in top 10 al vanzarilor Casei Monavissa, top pe care l-a si dominat luni de-a randul.
Exista un interes aparte pentru scenele orientale de provenienta mai mult sau mai putin certa, dar atribuite unor autori din afara spatiului tarilor romane. Nu rezonanta directa a autorului primeaza, ci imaginea, compozitia, patina lucrarii. Majoritatea celor cumparate sunt redirectionate spre piata turca. Exista negustori bine instruiti, straini, care “vaneaza” astfel de lucrari. Nu de putine ori, cumpararea unei astfel de piese se negociaza inainte de licitatie pentru a nu agita foarte mult spiritele in timpul sedintei publice. Negustorii se intalnesc, isi spun ofertele, cel care ar fi fost dispus sa plateasca mai mult cumpara piesa la pretul din sala, iar diferenta de bani se imparte intre participantii la targuiala. Negustorii sustin ca prin acest mecanism toata lumea are de castigat, doar casa de licitatie incaseaza un comision mai mic. Astfel de jocuri pot fi stricate doar de colectionarii care liciteaza independent, pe cont propriu.