Jucătorii străini, atrași de randamentele încă ridicate la titlurile de stat românești, sunt cei care stau în spatele aprecierii tot mai rapide a leului din ultimele săptămâni, iar principala întrebare este acum cât de mult va permite BNR să coboare cursul.Jucătorii străini, atrași de randamentele încă ridicate la titlurile de stat românești, sunt cei care stau în spatele aprecierii tot mai rapide a leului din ultimele săptămâni, iar principala întrebare este acum cât de mult va permite BNR să coboare cursul.

Riscul este ca o apreciere prea rapidă a cursului să fie urmată de o depreciere la fel de abruptă, care ar accelera și mai tare inflația.

BNR a calculat vineri un curs de 4,0881 lei pentru un euro, cu 1,39 bani mai puțin decât în ziua precedentă. Euro a coborât astfel la nivelul la care se tranzacționa în martie anul trecut. Dolarul a pierdut 1,7 bani, coborând la 2,8876 lei, după ce a înregistrat deprecieri în fața euro pe piețele internaționale.

Întărirea leului a fost stimulată săptămâna trecută și de declarațiile mai multor oficiali ai BNR – culminând cu intervenția de miercuri a viceguvernatorului Cristian Popa – care au afirmat că mișcarea este determinată de piață, iar leul se află încă în linie cu fundamentele economice.

“Ar putea să apară cumpărări de euro la niveluri de 4-4,05 lei pentru un euro, având în vedere că viceguvernatorul Popa a menționat și că BNR «rămâne preocupată» de volatilitatea excesivă. Totuși, având în vedere am­plitudinea miș­cării de până acum, nu putem exclude niveluri de curs între 3,9 și 4 lei pentru un euro”, comentează Nicolaie Alexandru-Chideș­ciuc, economistul-șef al ING. El spune că forțele pie­ței pot explica scă­derea din ultimele săptămâni ale euro, dar consideră în continuare că BNR s-a aflat inițial în spatele vân­zărilor de valu­tă, ca reacție la accelerarea inflației din februarie. “Corecții pot să apa­ră și pe o tendință des­cen­den­tă, dar e pu­țin probabil ca BNR să permită o depreciere rapidă, întrucât ar inflama inflația și așteptările inflaționiste.”

Dacă inițial ana­liștii vedeau argumente ca euro să coboare sub 4,2 lei, mai ales că o apreciere a cursului ajută și BNR în lupta cu inflația, pe piața interbancară cotațiile au luat-o cu mult înaintea așteptărilor. Motivul este intrarea în joc a speculatorilor străini, care pot să obțină un câștig facil schimbând euro contra lei, pe care îi pot plasa în titluri de stat la randamente atractive, de circa 7% pe an. Dacă în acest timp cursul coboară, câștigul lor crește.

Leul a câștigat 4% în fața euro doar de la începutul lui februarie, adică în mai puțin de două luni. Aceasta înseamnă un câștig de 24% în termeni anualizați.

La rândul lor, analiștii străini recomandă în continuare investitorilor să cumpere leul, subliniind că ultimele vești arată un potențial de apreciere. Totuși, prognozele lor “optimiste” de sfârșit de an au fost deja depășite de realitățile de pe piața interbancară. “Fundamentele economice îmbunătățite și riscul de inflație dau leului mai mult spațiu pentru apreciere. Este puțin probabil ca banca centrală să intervină la nivelurile actuale”, comentează analiștii din divizia de cercetare a grupului francez Société Générale. Ei pun leul pe poziția a doua în topul recomandărilor de “cumpărare” într-un orizont de timp de o lună, după rubla rusească. Totuși, într-o perspectivă de 12 luni, leul ajunge în zona de recomandări de “vânzare”. SocGen vede cursul la 4,15 lei/euro în decembrie 2011.

O prognoză similară au și analiștii Citi, care vorbesc despre potențialul de apreciere, singurele riscuri venind dinspre zona politică sau o eventuală deraiere a programului de ajustare fiscală. Și Citi vede euro la 4,15 lei la sfârșitul anului.