Stațiunile de la munte, cele de pe litoral și cele balneare au atras anul trecut în unitățile de cazare mai puțin de 150.000 de turiști străini, iar la o medie de 60-70 de euro pentru două nopți de cazare – durata medie de ședere – rezultă că încasările se situează în jurul a 10 mil. euro într-un an, potrivit unei analize a ZF pe baza datelor de la INS.
Turismul balnear, folosit adesea în discursurile politice ca o bună oportunitate a României de a se diferenția de alte destinații turistice, a atras puțin peste un milion de euro de la cei doar 22.000 de străini care s-au cazat măcar o noapte într-o astfel de stațiune.“Pentru ca turismul românesc să se dezvolte avem nevoie de turiști reali, care să vină, să călătorească prin țară și să se cazeze”, spune Lucian Marinescu, senior associate al companiei de consultanță în industria ospitalității Trend Hospitality.
Cu ajutorul orașelor mari însă, care susțin în continuare turismul în România, veniturile totale din cazarea turiștilor străini în hoteluri, pensiuni sau vile au ajuns anul trecut la 170-175 mil. euro, potrivit calculelor ZF, nivel similar cu cu cifra de afaceri obținută de cel mai mare centru comercial din țară, AFI Palace Cotroceni din Capitală.
Consultanții și antreprenorii din turism spun că România ar trebui să se concentreze pe organizarea de târguri pentru aducerea turiștilor străini (incoming) și nu pe târguri de outgoing (trimiterea românilor în străinătate).
Promovarea extrem de puternică a făcut ca în primele nouă luni de anul trecut 200.000 de români să viziteze Austria. Spre compaarație, doar 177.000 de austrieci au venit anul trecut în România.