Strategia PSD incape in trei pasi

La alegerile locale, PSD a ob!inut 1.702 de primarii (adica 54% din totalul de 3.137); adversarii cei mai proeminen!i ai PSD, din aceasta perspectiva, au fost PNL, cu 443 primari, PD cu 380 alesi, UDMR, cu 186 de primari, PUR, cu 124, si PRM, cu 82 de alesi; Alian!a D.A. (PNL-PD) a cucerit alte 10 posturi de primari. Impreuna, aceste 6 forte politice au cucerit 2.927 primarii, adica 93% din total, ceea ce inseamna ca partidele parlamentare au confiscat cvasi-totalitatea primariilor tarii. Acelasi fenomen se poate remarca si in cazul alegerilor pentru consiliile judetene si consiliile locale. Mai precis, la alegerile pentru consiliile jude!ene, PSD, PNL, PD, PUR, PRM si UDMR au obtinut impreuna 86,35% din voturi si 98,18% din mandate, iar la consiliile locale, aceleasi 6 forma!iuni au castigat aproape 80% din voturi si aproape 90% din mandate.
Alegerile pentru “autoritatile deliberative” au condus la crearea aparentei unui echilibru bipolar: astfel, la votul pentru consiliile judetene (care poate fi interpretat ca votul “cel mai politic” dintre cele trei), PSD a obtinut circa 33% din voturi (in cifre absolute: cca. 3 milioane de optiuni); principalii adversari ai PSD, adica PNL si PD au obtinut 16%, respectiv 13%; aceste doua forte politice au participat la alegeri si in cadrul Aliantei D.A., obtinand alte 5 procente din totalul voturilor exprimate. Vorbim despre aparenta unui echilibru bipolar in masura in care PNL si PD, extrem de reticente inainte de alegerile locale in perfectarea aliantei electorale, s-au descoperit puternic solidarizate dupa anuntarea rezultatului scrutinului din 6 iunie. Aparenta acestui echilibru se regaseste aproximativ in aceiasi parametri si la nivelul optiunilor pentru consiliile locale, unde PSD a castigat aproape 31,88% din voturile exprimate la scara nationala, iar partenerii din Alianta liberalo-democrata 32,58%. PSD are insa 14.990 mandate, in timp ce liberalii si democra!ii aduna 13.146.
Echilibrul bipolar a fost insa acreditat in primul rand de evenimente electorale legate de Primarii, victoria liberalilor sau a democratilor in cursa pentru 20 de resedinte de judet si mai ales victoria Aliantei D.A. in singurele doua locuri in care ea s-a perfectat, la Bucuresti si la Cluj, creand premisele estomparii avansului semnificativ pe care PSD l-a obtinut, la nivel national, in disputa pentru primarii. Pentru a sterge aceasta impresie, PSD a adoptat o strategie in trei pasi.
Primul pas a fost asumarea unei mari flexibilitati in constituirea majoritatilor din consiliile jude!ene. Aliat practic, in diverse judete, cu toate partidele care au obtinut mandate, evitand doar asocierea simultana cu PNL si PD, PSD a ajuns sa aiba 19 presedinti de consilii judetene si 20 de vicepresedinti. Ceilalti actori au pozitii mai slabe: PNL – 5 presedinti si 8 vicepresedinti, PD – 3 si 12, PRM – 3 si 20, PUR – 4 si 15, UDMR – 5 si 8; alte doua presedintii sunt detinute de Alianta D.A., FDGR are un post de presedinte, iar PNTCD,  unul de vicepresedinte.
Acestei flexibilizari a relatiilor cu partenerii i-a corespuns in planul organizational o tentativa de restructurare a candidaturilor pentru scrutinul parlamentar din toamna. Alegerile primare au fost proiectate pentru a obtine un control asupra candidatilor/alesilor. Acest al doilea pas strategic a reusit in mai mica masura decat primul. Tentati de exploatarea mediatica maxima a procesului si, pe de alta parte, incurcati de confruntarile de clan din sanul organizatiilor, PSD-istii au reusit sa ridice mari semne de intrebare in privinta corectitudinii scrutinului intern. Scandalul declansat de jurnalistii care au constatat ca in unele locuri membrii PSD prezenti la urne erau mai putin numerosi decat votantii cutarui candidat a primit un raspuns foarte putin convingator din partea centrului. Intinerirea candidaturilor – care e o obsesie cu o difuzare mai larga in Romania – a fost la randul ei zguduita de dominatia pe care unii lideri de traditie o exercita inca asupra filialelor.
PSD a mai facut insa – aproape paralel – o miscare. Chiar in ziua in care avea loc scrutinul intern, fostul aliat al guvernului Nastase – PUR – a decis sa incheie o alianta preelectorala cu PSD. In numai trei zile, a fost creata o structura destinata sa contrabalanseze in mod explicit Alianta DA. Atat membrii PSD, cat si membrii PUR care isi construisera victoriile la locale impotriva PSD au reactionat virulent. Zilele si saptamanile urmatoare ne vor arata daca acest al treilea pas va avea – si in favoarea cui – un impact electoral semnificativ.
Reusita in negocierea majoritatilor in plan local, tentativa de restructurare interna si alianta preelectorala incheiata cu PUR sunt trei instrumente pe care PSD le-a definit dupa alegerile din 6 si 20 iunie. Adversarii lui Nastase & comp. au mizat deocamdata pe critica de detaliu a fiecaruia dintre cei trei pasi facuti de PSD. Neputand sa-i “lege”, ei par sa fie acum in defensiva.

* Cristian Preda este decanul Facultatii de Stiinte Politice de la Universitatea Bucuresti