Lucrare de dimensiuni impozante, Străzi din București și numele lor, avându-l ca autor pe cercetătorul științific Aurel Ionescu, se ocupă de nomenclatura străzilor din București, în special a celor cu nume de oameni.
În București sunt aproximativ 5.000 de străzi, dintre care peste 1.500 poartă nume de persoane. Cel mai adesea, informațiile despre acestea sunt laconice sau lipsesc cu desăvârșire. Cartea lui Aurel Ionescu încearcă să umple un gol în acest domeniu, prezentând date despre persoanele ale căror nume fac parte din toponimia Capitalei.
În prima parte a lucrării se face o prezentare a principalelor momente ale dezvoltării orașului București, urmărind împărțirea administrativă, cu accent pe apariția și evoluția nomenclaturii urbane. În partea a doua, sunt prezentate informații despre fiecare din străzile bucureștene care poartă nume de persoane. Denumirile sunt ordonate pe categorii socio-cultural-profesionale: eroi, militari, aviatori, medici și farmaciști, nume ale bisericii, personalități istorice, nume din domenii diverse, proprietari de terenuri și… necunoscuți.
Eroi
Eroi de război
Sunt eroi căzuți în cele două războaie. Constituie un subcapitol aparte, pentru că nu este specificat gradul militar și nu s-au găsit nici alte informații. Probabil că unii au fost militari, alții, poate, au fost civili care au săvârșit acte de bravură pe plan local, rămânând în memoria colectivității din care făceau parte. Cazul fetiței erou Măriuca Zaharia este elocvent.
Alexandru Anghel
– Anghel Alexandru, căzut în războiul de întregire.
(…)
Măriuca
– gen. Praporgescu → Măriuca.
* 1951: Măriuca (raionul N. Bălcescu, sub. Berceni).
Informații suplimentare
Legătura formală cu gen. Praporgescu și numele de copil, atât de cunoscut – intrat în legendă după Războiul de Întregire, ne fac să credem că este vorba de fetița erou Măriuca Zaharia, din satul Pădureni, jud. Vrancea. În ziua de 6/19 august 1917 bătălia de la Mărășești ajunsese lângă pădurea numită „La Răzoare”. Ea a preluat cu mult curaj misiunea de observator de artilerie din locul numit Rateșul lui Haret, folosind ca punct de observație nucul din spatele casei, până când a fost doborâtă de tirul german.
Amintirea ei este cinstită printr-un monument cu bust din bronz, inaugurat în 1977 (autor: Zoia Băicoianu), aflat în fața școlii din satul Haret. Pe placa de marmură stă scris: „Aici a căzut alături de ostașii români în luptele pentru apărarea patriei la frageda vârstă de 12 ani, Maria Ion Zaharia”.
Eroi CFR
Cele patru nume care urmează fac parte dintr-un lot de unsprezece nume (patru mecanici de tren și șapte ingineri cu funcții de conducere în C.F.R.) care s-au atribuit prin același proces verbal al Comisiei de Nomenclatură din 10 ianuarie 1930 (1930.10.01n), aprobat în 7 aprilie 1931. Zece dintre ele, inclusiv numele celor patru mecanici, se află în Parcelarea Casei Muncii C.F.R. situată între șos. Viilor și bd. Pieptănari. În 1954 a apărut aici și str. Fochiștilor. Celălalt nume, al inginerului Gh. Duca, a fost atribuit bulevardului din fața Gării de Nord.
O altă parcelare a Casei Muncii C.F.R. și a Ministerului de Culte a fost lângă Gara de Nord, unde străzile au primit nume în 1926, dar nu din personalul C.F.R.
Cei patru mecanici de tren care urmează au fost selectați pentru devotamentul și eroismul lor în activitate. După cum rezultă din referatele întocmite de conducerea C.F.R., trei dintre ei au fost grav răniți și/sau și-au pierdut viața în accidente de muncă, după ce au încercat să salveze trenul pe care îl conduceau.
Anastasiu Constantin
– Anghel Saligny (denumire neoficială) → Constantin Anastasiu, mecanic sacrificat la datorie 1910.
Informații biografice
Constantin Gh. Anastasiu, mecanic conducător de locomotivă, Depo(zit)ul Călărași, (17 ianuarie 1862 Mizil – 02 februarie 1910). „În anul 1907, pe când conducea un tren mixt, la [i]eșirea din stația Ciulnița spre Slobozia, observând că dinspre Fetești vin două locomotive cuplate, cari ar fi lovit drept în garnitura cu pasageri, prin toate mijloacele posibile a oprit trenul și [a] dat înapoi, cu riscul de a lovi locomotiva, numai [ca] să evite ciocnirea vagoanelor, lucru ce s-a și întâmplat. Cu această ocazie a fost grav rănit și după trei ani de suferință a încetat din viață.”
Eroi 1989
În București sunt 23 de străzi care poartă numele unor cetățeni români care și-au pierdut viața în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Inițial au fost 22, legătură evidentă cu ziua de 22 Decembrie 1989, în care a luat sfârșit regimul de dictatură comunistă în România. Este, totuși, o ironie și o contradicție, aici, pentru că 16 din cei 22 au fost uciși după ziua de 22 Decembrie. La fel cum, pe ansamblul capitalei, din cei 543 de oameni împușcați în acele zile, aproape 500 și-au pierdut viața după această zi.
În plus, s-au mai atribuit numele a doi ziariști străini, care au venit special în acele zile la București pentru a relata evenimentele și au murit (tot după 22 Decembrie!) pe străzile capitalei noastre. Majoritatea atribuirilor de nume a avut loc în a doua parte a anului 1990, una singură (piața Danny Huwe) având loc în 1997.
Nu a existat posibilitatea grupării tuturor acestor nume într-un perimetru limitat (cartier, cvartal nou etc.). Denumirile au fost atribuite în cartiere (Chitila, Giulești-Podul Grant, Berceni-Metalurgiei, Balta Albă-Miraj), fiind grupate câte patru, cinci sau șase, fără a se face vreo legătură cu fostul domiciliu al eroului.
Astafei Petre, erou
Petre Astafei, 01.08.1967-22.12.1989, decedat la Telefoane.
Informații biografice
Petre Astafei (1 august 1967, Constanța – 22 decembrie 1989, București). A terminat Liceul Militar de la Brănești și Școala de Parașutism de la Bobocu. Era rugbist la clubul Rapid, la fel ca alți doi tineri omorâți în aceleași zile din decembrie 1989, în condiții asemănătoare (Florin Butiri și Bogdan Șerban Stan). A fost împușcat în după-amiaza zilei de 22 decembrie pe str. Matei Millo, lângă Palatul Telefoanelor de „un glonț rătăcit”. A fost internat la Spitalul Colțea, dar, a murit după două zile. Eforturile familiei de a afla cine l-a omorât au rămas fără rezultat.
Făcea parte dintr-o familie de sportivi de performanță. Tatăl a fost campion național la săritura cu prăjina, iar sora sa, Alina Astafei, era săritoare în înălțime, ulterior vicecampioană olimpică (Barcelona, 1992).
Eroi necunoscuți
Bogorin Constantin, erou
* 1951: Bogorin Dumitru, erou (raionul 1 Mai, sub. Oituz).
Cazacu Mihail, erou
* 1951: Cazacu (raionul 1 Mai, sub. 7 Noiembrie).
Din volumul cu același titlu, în pregătire la Editura Vremea