Problemele Ungariei au izbucnit odată cu declanșarea crizei economice și la nivel european, astfel că în octombrie 2008 țara a fost nevoită să ceară creditorilor internaționali un împrumut de circa 20 mld. euro.

În aprilie 2009, tehnocratul Gordon Bajnai a acceptat să ocupe funcția de prim-ministru, după ce Ferenc Gyurcsany și-a dat demisia, argumentându-și decizia prin faptul că a “devenit un obstacol” în calea reformelor economice pe care Ungaria trebuia să le implementeze pentru a se salva de la colaps.

Guvernul tehnocrat al lui Bajnai a impus o serie de măsuri de austeritate, printre care majorarea TVA și reducerea subvențiilor, care au reușit să restituie credibilitatea economiei ungare și să îi determine pe mulți să laude perseverența și performanțele țării. În aprilie însă, conservatorii din Fidesz au obținut o victorie zdrobitoare la alegerile parlamentare, astfel că Viktor Orban a fost cel care l-a înlocuit pe Bajnai în funcția de șef al Executivului.

Încă de la câștigarea mandatului, Orban s-a angajat să facă eforturi în direcția reluării creșterii economice, chiar cu riscul de a depăși ținta de deficit bugetar negociată cu FMI.

Se pare că acesta a și fost motivul pentru care creditorul internațional și UE au decis să suspende acordul de finanțare încheiat în urmă cu aproape doi ani. Dacă apele se mai calmaseră în ultimul an, permițând economiei ungare să spere că va ieși cu bine din criză, ultimele luni au produs iarăși rumoare pe piețe, punând la îndoială credibilitatea acesteia. Declarațiile unor politicieni maghiari, potrivit cărora Ungaria ar avea probleme de anvergura celor din Grecia, a fost ìcireașa de pe tort”.