Autorii au imaginat o listă cu cinci moduri în care puterea poate influența negativ anu­mite procese psihologice care în mod normal hrănesc relațiile de apropiere ajutând la formarea unor relații sănătoase.

Puterea alterează încrederea în generozitatea altora

Când cineva face o faptă bună pentru altcineva, beneficiarul caută automat o explicație pentru acel comportament: de ce atât efort pentru a mă ajuta? Ce-i motivează să facă aceasta?

Adesea, acest proces este atât de rapid și de automat, că nici măcar nu realizăm că el există, dar, în pofida subtilității lui, procesul are consecințe dramatice pentru modul în care se dezvoltă relația și pentru cât de apropiați și legați de alții rămânem.

De obicei, presupunerile noastre legate de motivul pentru care alți oameni fac ceva bun pentru noi se reflectă mult asupra celui care dăruiește. Adesea ne gândim: “Se întâmplă pentru că persoana ne place cu adevărat și-i pasă de noi, deoarece este o persoană binevoitoare și de încredere”.

Astfel, îi vedem adesea pe alții prin lentila binefacerii. Cu toate acestea, puterea cuiva reprezintă o explicație alternativă puternică pentru ceea ce pare a fi generozitatea celui­lalt. Cei care au pu­terea știu că este foarte probabil ca ei să fie ținta oportu­niștilor, care folosesc cuvinte drăguțe și acte aparent altruiste nu din altruism, ci pentru interesele lor egoiste. Această alternativă este mai frec­ventă la cei care dețin puterea și-i face să devină mai suspicioși pe cei care fac acte generoase.

Această percepție trunchiată a intențiilor altora poate fi eficientă – cine ar vrea să dezvolte o relație cu un lingușitor egoist? -, dar cei aflați la putere aplică adesea exagerat acest principiu și devin mai suspicioși legat de orice fel de act îi este oferit, indiferent de sursa acestuia.

Autorii articolului au realizat un studiu în care le-au cerut oamenilor să-și amintească cea mai recentă favoare pe care au primit-o și de la cine au primit-o. Mulți au vorbit despre favoruri venite din partea familiei sau prietenilor, precum un drum la aeroport sau îngrijirea copilului. Apoi, subiecților le-au fost atribuite aleatoriu sarcini care i-ar face să se simtă puternici și exerciții neutre. Când li s-a cerut să se gândească din nou la favorul descris anterior și care ar putea fi motivația acestuia, cercetătorii ai descoperit că sentimenntul de puternic a alterat dramatic reacția la favor. Atunci când sunt făcuți să se simtă puternici, oamenii tind să perceapă favorul ca având motivații egoiste.

Puterea afectează răspunsurile la actele binevoitoare ale celorlalți

Unul dintre cele mai elementare și esențiale răspunsuri la generozitatea altora este reciprocitate prin propriile gesturi generoase. Reciprocitatea, principiul social care cere ca oamenii să se poarte cu ceilalți așa cum ceilalți se poartă cu ei, a fost identificat ca un element-cheie al unei relații, deoarece creează echilibru și coeziune. Cu toate acestea, sunt înapoiate favoruri desprte care credem că au fost făcute în beneficiul nostru și nu pentru interesele ulterioare ale celui care oferă.

De exemplu, dacă la muncă un coleg rămâne peste program pentru a ne ajuta într-un proiect comun im­portant pentru propriul succes, ne vom simți mai puțin obligați să returnăm favorul decât atunci când colegul stă până târziu pentru a ne ajuta la un proiect din care n-are niciun interes. Cei care dețin puterea tind să creadă că fapta bună se datorează unor motive egoiste. Astfel, se poate întrevedea cum cei puternici devin arhitecții propriei singurătăți.

De exemplu, dacă un coleg stă peste program pentru a te ajuta la un proiect cu care nu are vreo legătură, chiar dacă motivația acestei persoane este complet altruistă, poziția ierarhică în cadrul organizației îți afectează reacția. Dacă persoana este subordonată, probabilitatea de a-i înapoia favorul este mai redusă decât atunci când sunteți la același nivel ierarhic. Lipsa de reciprocitate înseamnă că dacă respectiva persoană se va afla mai târziu într-o situație similară cu a ta, probabil n-o vei ajuta. De ce? Din cauza atributelor cinice pe care puterea le inspiră.

Puterea pe care o ai asupra subor­do­natului te face adesea să crezi că persoana a fost impulsionată de motive egoiste și nu-i vei returna favorul. Din lipsă de reciprocitate, între tine și colegii subordonați va exista întotdeauna o distanță.

Puterea reduce încrederea

Încrederea este motorul relațiilor sociale eficiente. Când avem încredere în cineva, avem credința că persoana respectivă va acționa pentru binele nostru chiar și atunci când nu suntem prezenți.

La muncă, încrederea poate fi foarte benefică nu doar pentru că te simți mai bine lucrând alături de oameni de încredere, ci și pentru că această companie economisește timp și efort.

De exemplu, dacă ai încredere că per­soa­nele alături de care lucrezi nu acționează în dezavantajul tău, nu va trebui să încerci obsesiv să monitorizezi ce le comunică celorlalți. Încrederea nu este însă un lucru dat.

Prin schimbul reciproc de vul­nerabilități, con­fesiuni sau favoruri se construiește o relație cimentată tot mai solid cu încredere.

Puterea pune o piedică procesului creând motive pentru care nu ai avea încredere în faptele bune ale celorlalți.

Cei aflați la putere creează însușiri cinice pentru faptele generoase ale altora și nu pot răspunde prin acțiuni care le înfățișează propriile vulnerabilități, ceea ce anihilează șansa formării unei relații bazate pe încredere.

Puterea reduce devotamentul

Puterea nu subminează doar relațiile de la locul de muncă, ci și pe cele personale. Cercetărorii le-au cerut mai multor persoane căsătorite să se gândească la o favoare specifică făcută pentru ei de partenerul de viață și apoi să evalueze cât de devotați sunt relației. La finalul studiului, fiecare participant căsătorit a indicat cine câștigă mai mult. Literatura de specialitate citează venitul, banii, ca fiind o sursă de putere atât în afara căsătoriilor, cât și în cadrul acestora.

Studiul a demonstrat că persoanele care aduc mai multe venituri în casă se simt mai puternice decât cei care câștigă la fel ca partenerul sau mai puțin. Studiul arată, de asemenea, că persoana care câștigă mai mult este mai suspicioasă referitor la motivul pentru care partenerul i-a făcut un favor. Aceste atribute cinice fac ca persoanele care se simt puternice să fie mai puțin legate de relație.

Puterea subminează relațiile din chiar momentul în care acestea au cel mai mare po­tențial de dezvoltare

Cerce­tătorii i-au întrebat pe par­ti­cipanți despre un coleg sau subordonat care le-a făcut un favor sau doar ceea ce li s-a cerut. S-a demonstrat astfel că participanții au avut mai puțină încredere în subordonați decât în cei de pe același nivel ierarhic doar după ce le-a fost oferit un favor, dar nu după ce au primit rezultatul muncii cerute.

Re­zul­tatele arată că persoanele care dețin puterea nu sunt sus­picioase întotdeauna cu colegii. Din mo­mentul în care cineva încearcă să se apropie printr-un act generos și nesolicitat intervine pu­terea.

În faptele bune, cei care se simt puternici văd egoism, refuză reciprocitatea, sufocă încre­de­rea și, în cele din urmă, se simt mai puțin de­vo­tați. Aceste procese psihologice și sociale fac ca aceia care dețin puterea să se simtă tot mai sin­guri.

Care ar putea fi soluția

Multe din aceste procese psihologice sunt in­conștiente și pot fi dificil de stăpânit, con­tinuă autorii studiului. Însă un pas important în rezolvarea problemei este să încerci să conștien­tizezi mai bine ce roluri îți asumi în viață și starea pe care ți-o induce fiecare.

În loc de a trage instinctiv, inconștient, concluzii cinice, retrage-te și încearcă să analizezi de unde vine cu adevărat genero­zitatea. Caută modele în comportamentul per­soa­nei respective: este generoasă în general sau ajută doar când are nevoie de ceva?.

Conștientizând situația, indivizii capătă o capacitate mai mare de a face diferența între ge­ne­rozitate și lingușire. Trebuie subliniat și că favo­rurile egoiste nu sunt neapărat în de­fa­voarea ta. Astfel, nu strică să mulțumești și să arăți că apreciezi gestul, ceea ce va îmbunătăți legăturile de la locul de muncă.

O altă soluție ar fi încercarea de a reprima sentimentul de putere în funcție de context atunci când puterea este irelevantă.

De exemplu, o conferință tele­fonică cu un subordonat, caz în care puterea contează, ar putea afecta comporta­mentul șefului față de copiii săi după încheierea convorbirii. Un truc este ca persoana să facă o pauză în care să se gândească la o amintire cu copiii sau soțul.