Politicienii americani rămân di­vi­zați pe tema majorării pragului de îndatorare, chiar dacă SUA sunt la numai câteva zile depărtare de intrarea în incapacitate temporară de plată. Un astfel de eveniment ar putea avea con­secințe dezastruoase care s-ar resimți și în România, în condițiile în care ar veni într-un moment critic, deoarece in­vesti­torii sunt deja panicați din cauza crizei datoriilor din Europa, unde Grecia are șanse foarte mari să intre în incapacitate de plată, iar piețele au luat în colimator problemele Italiei și Spaniei.

Președintele băncii centrale a SUA (Fed) Ben Bernanke a avertizat că dacă Congresul nu majorează plafonul de îndatorare până pe 2 august, Trezoreria nu-și va mai putea onora cel puțin 40% din nota de plată, pe care sunt trecute printre altele plăți pentru salariile armatei și pensii. Bernanke a carac­terizat efectele unui eventual default ca fiind “catastrofale”, “cumplite”, cu im­plicații pentru “întregul sistem finan­ciar”, potrivit CNN Money.

Pentru a crește și mai mult pre­siunea, Moody’s, una din marile agenții de evaluare financiară, a avertizat că ar putea reduce ratingul suveran al Sta­telor Unite, “AAA” – calificativul maxim pe care îl poate avea o țară, din cauza posibilității tot mai mari ca politicienii să nu reușească să urce plafonul datoriei de stat la timp pentru a evita intrarea SUA în incapacitate de plată a obligațiunilor scadente în au­gust, potrivit Bloomberg. Decizia Moody’s urmează celei din aprilie a Standard & Poor’s care a redus perspectiva ratingului SUA de la stabilă la negativă din cauza deficitului și gradului de îndatorare ridicate.

Va fi lovită și România

Pentru România, o intrare a SUA în incapacitate de plată ar pune pre­siune pe cursul de schimb, așa cum s-a întâmplat recent din cauza turbu­lențelor de pe piețe legate de Italia, spune analistul economic Laurian Lun­gu, care a adăugat că presiunile nu vor fi însă foarte mari.

Un default al SUA ar duce, de ase­menea, la creșterea costurilor de finanțare pentru România, le fel ca și pentru orice altă țară, a spus, la rândul lui, analistul Liviu Voinea. “Cred că un default al Statelor Unite nu se va produce, deoarece aceasta ar însemna că nu mai există nicio monedă sigură. Ar dispărea un element de referință pentru stabilitatea financiară”, a adău­gat el. De altfel, în opinia multor econo­miști un eșec al politicienilor americani de a majora la timp plafonul de înda­torare ar precipita o criză fiscală acută.

Obama a plecat de la negocieri

Discuțiile dintre administrația SUA și opoziție privind plafonul datoriei de stat, convocate de președintele Barack Obama, au trecut miercuri prin cea mai tensionată rundă din ultima perioadă.

Președintele și congresmenii au ne­gociat timp de patru ore miercuri încercând să ajungă la un acord de reducere a deficitului bugetar. Repu­blicanii cer reduceri puternice ale cheltuielilor publice în schimbul votului lor pentru creșterea plafonului de 14.300 miliarde dolari al datoriei de stat, atins pe 16 mai.

În schimb, democrații insistă că orice program de reducere a defi­citului trebuie să cuprindă majo­rarea taxelor pentru persoanele cu venituri și averi mari, măsură despre care opoziția susține că ar afecta negativ economia.

La sfârșitul întâlnirii, Obama le-a spus republicanilor că nu va face concesii și a pus brusc capăt discuțiilor.

Politicienii care încearcă să obțină concesii referitoare la cheltuieli în schimbul creșterii limitei datoriei nu vor să “țină ostatici” creditorii, scrie The Wall Street Journal. Ei se folosesc de pra­gul de în­da­torare ca mecanism pen­tru încetinirea creșterii cheltuielilor gu­ver­namentale, susținând în același timp că în primul rând ar trebui plătiți cre­ditorii.

Avertismentul Moody’s, dar și turbulențele din Europa au împins ieri prețul aurului la maximul istoric de aproape 1.600 de dolari pe uncie (31,1 grame).

SUA au mai cochetat cu defaultul în 1979

SUA au intrat într-un default tehnic în 1979 din cauza unor probleme legate de procesarea plăților pentru bonurile de trezorerie, care au fost rapid remediate, și neînțelegerile politicienilor de a majora pragul de îndatorare, scrie agenția de presă Thomson Reuters. Trezoreria a fost forțată să amâne plata unor investitori individuali. Instituția a pus întârzierea pe seama volumului fără precendent al participării investitorilor mici, a problemelor pe care le-a făcut echipamentul care procesa orarul de plăți și eșecul politicienilor de a ajunge la timp la o înțelegere. Problemele tehnice au fost rezolvate în trei săptămâni. Urmarea a fost că randamentele obligațiunilor Trezoreriei au crescut cu 0,6%, iar avansul este sesizabil și în prezent, conform unui studiu.