Senatul american a aprobat un plan de masuri prin care spera ca se va conforma reglementarilor Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC) si ca va reusi sa puna capat razboiului comercial cu Uniunea Europeana.
Prin acest plan de reforme fiscale, vor fi eliminate facilitati fiscale in valoare de 5 miliarde de dolari, acordate unor companii precum Microsoft, IBM, Boeing sau Caterpillar, facilitati pe care OMC le asimileaza subventiilor pentru exporturi. OMC a decis ca aceste facilitati sunt ilegale si a acordat UE permisiunea de a impune o suprataxa de 5%, in valoare echivalenta cu cea a subventiilor acordate de SUA. Companiile americane, inclusiv cele producatoare de jucarii si cele din industria lemnului, pierd in urma aplicarii sanctiunilor europene aproape 300 milioane de dolari pe an.
Uniunea Europeana a impus sanctiunile in luna martie, dupa ce SUA nu a respectat termenul limita cu privire la eliminarea unei reduceri de impozit pe profit in valoare de 4 miliarde de dolari acordata companiilor exportatoare, relateaza Financial Times. Planul de masuri aprobat marti mai are nevoie de sustinerea Camerei Reprezentantilor, si daca acest lucru nu se va intampla, sanctiunile UE ar putea ajunge anul viitor la 666 milioane de dolari.
Pachetul american de masuri mai instituie pentru urmatorii zece ani noi reduceri de impozite acordate companiilor americane, in valoare de 170 miliarde de dolari, din care 14 miliarde reprezinta stimulente fiscale pentru sectorul energetic. Planul instituie reduceri de 58% in urmatorii 10 ani companiilor care isi desfasoara activitatea de productie in SUA, intr-o incercare de a descuraja tendinta companiilor de a-si muta operatiunile in state unde costurile cu forta de munca sunt mai scazute.
De asemenea, alte 39 miliarde reprezinta reduceri de impozite acordate companiilor americane cu subsidiare in strainatate, inclusiv o perioada de gratie de un 6 luni pentru a transfera in tara profiturile realizate in strainatate, la un impozit de numai 5,25%.
Planul a fost criticat pentru o serie de prevederi, cum ar fi facilitatile fiscale acordate operatorilor de vase de croaziera, proprietarilor de cai si caini de curse, constructorilor de nave, avocatilor, studiourilor producatoare de filme, marilor fermieri si dealerilor de masini Oldsmobile, care in prezent nu se mai produc.
Pentru a contracara efectul negativ al acestor facilitati asupra bugetului public, Senatul a eliminat portitele spre “adaposturile fiscale”, ca cele utilizate de Enron, si a instituit penalizari pentru companiile americane care incearca sa isi mute sediul in paradisuri fiscale.
Bumbacul, un subiect fierbinte
Daniel Sumner, economist la University of California, a jucat un rol major in ceea ce se prefigureaza a fi una din cele mai importante infrangeri pe taram comercial ale Statelor Unite. O analiza realizata de Sumner a stat la baza unei decizii preliminare luate cu doua saptamani in urma de OMC, care sustine ca subventiile federale acordate cultivatorilor de bumbac incalca reglementarile OMC deoarece conduc la supraproductie, la diminuarea pretului bumbacului si implicit la saracirea cultivatorilor din state mai slab dezvoltate.
Cum Sumner a fost si consultant al Braziliei, care a acuzat Washingtonul, el este considerat un tradator de unii fermieri americani. “A ajutat dusmanul, pentru a distruge esenta programului de sustinere a acestui sector”, spune Don Cameron, vicepresedinte al Asociatiei Cultivatorilor de Bumbac din California.
Analiza lui Sumner dezvaluie impactul pe care subventiile l-au avut asupra pietelor mondiale in anii 1999-2002. In acea perioada, pretul bumbacului a scazut cu aproximativ 30 centi/livra (0,453 kg). De asemenea, raportul a aratat si ce s-ar fi intamplat cu cei 25.000 de cultivatori de bumbac daca statul nu le-ar fi acordat cele 3-4 miliarde de dolari pe an drept subventii. In acest caz, SUA, cel mai mare exportator de bumbac din lume, ar fi vandut in strainatate cu 41% mai putin bumbac, ceea ce ar fi ridicat pretul mondial cu aproximativ 12,6%.
anca.stoicescu@zf.ro