“Nu prea mai avem muniție pentru a lovi criza”, spunea un oficial european în preambulul summitului UE care se desfășoară în acest moment la Bruxelles, scrie Reuters.
Dar astfel de declarații, spuse pe ascuns, nu par să descurajeze liderii europeni, ei încă sperând să aducă în scenă faimoasa “bazooka” pentru a lovi în criza datoriilor, care afectează puternic zona euro.
Și în ciuda faptului că propunere după propunere este refuzată de principalele economii care susțin zona euro, există încă speranța găsirii unei soluții.
Cu toate acestea, investitorii americani au arătat că și-au cam pierdut speranțele în rezultatele discuțiilor de la summit, principalii indici căzând în finalul ședinței de la New York cu 2%.
Astfel, dacă indicele S&P 500 a căzut cu 2,11%, indicele Nasdaq a avut un declin de 1,99% în timp ce indicele Dow Jones a căzut cu 1,66%.
“Europa este în mod fundamental distrusă, așa că este greu pentru întreg globul să aibă încredere când vedem că tot ce se face este doar o peticire”, a declarat Kevin Brungardt, președinte în cadrul RoundPoint Financial Group, citat de MarketWatch.
Liderii europeni intenționează să introducă mecanismul de stabilitate europeană (ESM) începând cu iulie 2012, conform unui draft de șase pagini distribuit participanților la discuții obținut de Reuters și care va fi discutat și astăzi la Bruxelles de liderii europeni.
Actualul fond european de stabilitate financiară (EFSF) va mai funcționa până la mijlocul lui 2013.
Mecanismul de stabilitate europeană va avea o capacitate de creditare de maxim 500 de miliarde de euro, acesta putând interveni direct pentru recapitalizarea băncilor.
Pentru a primi lichiditate de la BCE, ESM va primi licență de bancă, putând astfel să lupte mai repede cu criza datoriilor din zona euro. Dintre elementele care vor face din acest mecanism o instituție mai specială este și faptul că nu va fi necesar votul unanim al consiliului de conducere pentru aplicarea procedurilor de urgență.
“Consiliul european este hotărât să păstreze integritatea UE și coerența dintre țările zonei euro și UE ca un întreg”, se arată în draft.
“Cu acest obiectiv în minte și ferm determinați să depășim împreună actualele dificultăți, am convenit astăzi asupra unei noi ‘compactări fiscale’ și asupra unei coordonări mai puternice a politicilor economice în zone de interes comun”.
“Bugetele guvernelor vor fi în principiul echilibratele. Țările membre pot avea deficite doar în condții ce țin de ciclul economic sau în caz de circumstanțe economice excepționale”, se arată în drat, adăugându-se că limita deficitului structural fa putea fi de maxim 0,5% din PIB.
Conform unei surse oficiale citate de Reuters, Germania nu vrea să susține toate elementele ESM, opunându-se licențierii mecanismului drept bancă și oricărei emisiuni de eurobonduri comune ale zonei euro.
De asemenea, oficialul de rang înalt al Germaniei a anunțat că nu este de acord ca ESM și EFSF să funcționeze în paralel.