Sub ce formă ies pădurile din țară

Livrările externe de produse din lemn (fără mobilă) au atins 1,22 mld. euro anul trecut, în creștere cu 33,15%, potrivit datelor Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Revenirea cererii pe piețele din Europa Centrală, dar și de Vest, precum și prețurile mai mari obținute la negocierea contractelor au fost suficiente pentru ca afacerile fabricilor românești din domeniu să-și tureze anul trecut motoarele.

Însă creșterea exporturilor are și un aspect pe care jucătorii din domeniu, chiar dacă nu declară oficial, îl privesc cu rezerve. Este vorba despre exporturile că­tre destinații precum China.

Dacă alte țări din regiune au implementat taxe pentru livrările de lemn către această destinație, România este singurul stat din care se poate cumpăra fără astfel de restricții, potrivit unor jucători care au dorit să-și păstreze anonimatul.

La exporturile de produse din lemn de aproximativ 1,22 mld. euro se adaugă exportul de mobilă care sare la rândul său de 1 mld. euro, astfel că în total exporturile de lemn și produse rezultate din prelucrarea lemnului sar de două miliarde de euro.

Rezultate surprinzătoare. “Dacă exportul de mobilă a crescut în 2010 față de 2009 cu 13,6%, observăm că în aceeași perioadă exportul de produse lemnoase s-a majorat cu 33,2%. Creșteri semnificative s-au raportat la exportul de bușteni, care practic s-a dublat, majorându-se de la 14,4 milioane de euro în 2009 la 30 de milioane de euro în 2010”, au spus reprezentanții APMR, punctând faptul că rășinoasele reprezintă cei mai importanți bușteni la export, iar China cea mai importantă piață. Instituția notează că exportul către China a ajuns la 16,6 mil. euro de la aproape 5 mil. euro în 2009.

Cele mai mari exporturi de materie lemnoasă la nivel național sunt însă cele de cherestea, care sar de jumătate de miliard de euro, peste 40% din total. Un producător important de cherestea din România este Holzindustrie Schweighofer, afacerea puternicului om de afaceri austriac Gerald Schweighofer. În domeniul prelucrării lemnului, el are mai multe fabrici în România, unde pe lângă cherestea mai produce și alte tipuri de panouri din lemn, iar una dintre destinațiile externe unde livrează este Japonia. Exporturile fabricilor lui Schweighofer se situau anul trecut, potrivit unor estimări, la aproximativ 100 de milioane de euro.

După cherestea, pe locul doi în topul exporturilor se află produse precum PAL, MDF și OSB.

PAL-ul (plăcile aglomerate din lemn) repezintă panouri obținute din coajă și resturi de lemn, provenite de la procesatorii de lemn, care sunt utilizate în industria mobilei, dar în procent extrem de mic se pot găsi și în formă brută în magazinele de bricolaj. Pe de altă parte, MDF-ul (medium-density fibreboard) este tot un material folosit în industria mobilei, însă de o calitate mai ridicată față de PAL. MDF-ul se obține din bușteni, dar și din resturi decojite. Principalul producător de MDF este Kronospan, iar date despre alți producători pe această piață sunt puține.

OSB reprezintă plăcile folosite în special în industria construcțiilor pentru pereți, podele, acoperișuri, dar pot fi folosite și pentru cutii de transport sau paleți.

Austriecii de la Kronospan produc atât MDF, cât și PAL și OSB. Grupul produce la Sebeș PAL, capacitatea anuală fiind de 840.000 de metri cubi, și MDF, iar în acest caz capacitatea este de 384.000 de metri cubi. La Șebeș (Alba), Kronospan a cumpărat în 2004 facilitățile deținute de grupul Frati într-o tranzacție estimată la vremea respectivă la 250 mil. euro.

Dacă la Sebeș a cumpărat, la Brașov austriecii au investit într-o capacitate nouă. Fabrica de la Brașov a fost inaugurată în decembrie 2009 și a necesitat investiții de 200 mil. euro și produce OSB (plăci din fibre orientate) și PAL. Capacitatea de producție de OSB este de 270.000 metri cubi, iar cea de PAL de 80.000 de metri cubi.

Kronospan și-a bugetat pentru acest an o cifră de afaceri de 290 mil. euro, în creștere cu aproximativ 10% comparativ cu 2010.

“În prima parte a anului 2011, Kronospan a men­ținut exporturile la aceleași cote ca și în 2010, adică aproximativ 60% din întreaga producție de la Brașov și de la Sebeș merg la export”, a spus Oana Bodea, reprezentant al Kronospan.

Printre avantajele aduse de exporturi, Bodea notează: îmbunătățirea profitului și a vânzărilor, echilibrarea cererii în funcție de anotimp pentru că atunci când piața din România este blocată, în special în perioada de iarnă, se echilibrează producția prin creșterea exporturilor pe alte piețe, minimizarea riscului și diversificarea propriei afaceri.

În opinia Kronospan, potențialul exportului românesc de produse din lemn rămâne ridicat în Uniunea Europeană, însă există oportunități și în state precum cele din Orientul Apropiat și Mijlociu.

“Criza care a afectat industria construcțiilor și cea a amenajărilor interioare a avut impact doar asupra exporturilor românești de mobilier în spațiul intracomunitar. Totuși, anul trecut exporturile de lemn și produse de lemn au atins suma de peste 1 miliard de euro”, a adăugat Oana Bodea.

Cât se exploatează. În 2010, volumul lemnului exploatat a fost de 16,9 mil. metri cubi, în ușoară creștere față de anul precedent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Prețul mediu al unui metru cub de lemn de foc este de aproximativ 25 de euro (pe timpul verii), iar toamna urcă la 30-35, potrivit unor date furnizate de către Vlad Cîrjan, avocat partener al casei de avocatură CHSH Gilescu & Partenerii, care intermediază tranzacții cu păduri. Acesta este considerat cel mai ieftin lemn, fiind în stare brută, neprelucrată. Prețul fagului este de circa 45 de euro și ajunge la 60 de euro pe metru cub dacă este și livrat. Bradul este cel mai căutat și are un preț de 80 de euro.

Pe de altă parte, în raportul de activitate al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva aferent anului 2010 rezultă că prețul mediu obținut este de peste 90 de lei pe metru cub (peste 21 de euro).

Dacă se ia în considerare un preț minim de 20-25 de euro/metru cub rezultă că lemnul exploatat anul trecut din pădurile României poate fi estimat la peste 340 mil. euro în stare brută. Fondul forestier al României (care include pădurile, terenurile destinate împăduririi, dar și alte suprafețe) a fost anul trecut de 6,5 mil. ha, din care suprafața pădurilor este de 6,35 de milioane de hectare. Cel mai mare proprietar de păduri este statul, care administrează aceste suprafețe prin Romsilva.

Și mobila se caută. Creșterea de 13,6% a exportului de mobilă, potrivit APMR, a venit după doi ani consecutivi de scădere și a avut loc pe fondul revenirii piețelor din Vest. Însă din partea mobilei aceasta este singura veste bună deoarece atât producția, cât și cererea de pe piața internă au scăzut, fapt ce a redus numărul oamenilor care lucrează în industrie la 48.500, față de 53.300 în 2009.