Livrările externe de produse din lemn (fără mobilă) au atins 1,22 mili­ar­de de euro anul tre­cut, în creștere cu 33,15%, potrivit datelor Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR).

Revenirea cererii pe piețele din Europa Centrală, dar și de Vest, precum și prețurile mai mari obținute la negocierea contractelor au fost suficiente pentru ca afacerile fabricilor românești din domeniu să-și tureze anul trecut motoarele.

Însă creșterea exporturilor are și un aspect pe care jucătorii din domeniu, chiar dacă nu declară oficial, îl privesc cu rezerve. Este vorba despre exporturile că­tre destinații precum China.

Dacă alte țări din regiune au implementat taxe pentru livrările de lemn către această destinație, România este singurul stat din care se poate cumpăra fără astfel de restricții, potrivit unor jucători care au dorit să-și păstreze anonimatul.

La exporturile de produse din lemn de aproximativ 1,22 mld. euro se adaugă exportul de mobilă care sare la rândul său de 1 mld. euro, astfel că în total exporturile de lemn și produse rezultate din prelucrarea lemnului sar de două miliarde de euro.

Rezultate surprinzătoare

“Dacă exportul de mobilă a crescut în 2010 față de 2009 cu 13,6%, observăm că în aceeași perioadă exportul de produse lemnoase s-a majorat cu 33,2%.

Creșteri semnificative s-au raportat la exportul de bușteni, care practic s-a dublat, majorându-se de la 14,4 milioane de euro în 2009 la 30 de milioane de euro în 2010″, au spus reprezentanții APMR, punctând faptul că rășinoasele reprezintă cei mai importanți bușteni la export, iar China cea mai importantă piață. Instituția notează că exportul către China a ajuns la 16,6 mil. euro de la aproape 5 mil. euro în 2009.

Cele mai mari exporturi de materie lemnoasă la nivel național sunt însă cele de cherestea, care sar de jumătate de miliard de euro, peste 40% din total. Un producător important de cherestea din România este Holzindustrie Schweighofer, afacerea puternicului om de afaceri austriac Gerald Schweighofer. În domeniul prelucrării lemnului, el are mai multe fabrici în România, unde pe lângă cherestea mai produce și alte tipuri de panouri din lemn, iar una dintre destinațiile externe unde livrează este Japonia. Exporturile fabricilor lui Schweighofer se situau anul trecut, potrivit unor estimări, la aproximativ 100 de milioane de euro.

După cherestea, pe locul doi în topul exporturilor se află produse precum PAL, MDF și OSB.

PAL-ul (plăcile aglomerate din lemn) repezintă panouri obți­nute din coajă și resturi de lemn, provenite de la procesatorii de lemn și sunt utilizate în industria mobilei, dar în procent extrem de mic se pot găsi și în formă brută în magazinele de bricolaj.

Pe de altă parte, MDF-ul (medium-density fibreboard) este tot un material folosit în industria mobilei, însă de o calitate mai ridicată față de PAL. MDF-ul se obține din bușteni, dar și din resturi decojite. Principalul producător de MDF este Kronospan, iar date despre alți producători pe această piață sunt puține.

OSB reprezintă plăcile folosite în special în industria construcțiilor pentru pereți, podele, acoperișuri, dar pot fi folosite și pentru cutii de transport sau paleți.

Austriecii de la Kronospan produc atât MDF, cât și PAL și OSB. Grupul produce la Sebeș PAL, capacitatea anuală fiind de 840.000 de metri cubi, și MDF, iar în acest caz capacitatea este de 384.000 de metri cubi. La Șebeș (Alba), Kronospan a cumpărat în 2004 facilită­țile deținute de grupul Frati într-o tranzacție estimată la vremea respectivă la 250 mil. euro. Dacă la Sebeș au cum­părat, la Brașov austriecii au investit într-o capacitate nouă. Fabrica de la Brașov a fost inaugurată în decembrie 2009 și a necesitat investiții de 200 mil. euro și produce OSB (plăci din fibre orientate) și PAL. Capacitatea de producție de OSB este de 270.000 metri cubi, iar cea de PAL de 80.000 de metri cubi.

Kronospan și-a bugetat pentru acest an o cifră de afaceri de 290 mil. euro, în creștere cu circa 10% comparativ cu 2010. “În prima parte a lui 2011, Kronospan a men­ținut exporturile la aceleași cote ca și în 2010, adică aproximativ 60% din întreaga producție de la Brașov și de la Sebeș merg la export”, a spus Oana Bodea, reprezentant al Kronospan.

Printre avantajele aduse de exporturi, Bodea notează: îmbunătățirea profitului și a vânzărilor, echilibrarea cererii în funcție de anotimp pentru că atunci când piața din România este blocată, în special în perioada de iarnă, se echilibrează producția prin creșterea exporturilor pe alte piețe, minimizarea riscului și diversificarea propriei afaceri.

Potrivit Kronospan, potențialul ex­portului românesc de produse din lemn rămâne ridicat în UE, însă există oportunități și în Orientul Apropiat și Mijlociu. “Criza a avut impact doar asupra exporturilor românești de mobilier în spațiul intracomunitar. To­tuși, anul trecut exporturile de lemn și produse de lemn au atins suma de peste un miliard de euro”, a adăugat Oana Bodea.

În 2010, volumul lemnului exploatat a fost de 16,9 mil. metri cubi, în ușoară creștere față de anul precedent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Prețul mediu al unui metru cub de lemn de foc este circa 25 de euro (pe timpul verii), iar toamna urcă la 30-35, potrivit unor date furnizate de către Vlad Cîrjan, avocat partener al casei de avocatură CHSH Gilescu & Partenerii, care intermediază tranzacții cu păduri.


Citiți materialul complet în revista BUSINESS Construct, www.zf.ro/business-construct

Ce mai puteți citi în numărul din luna iulie al Business Construct:

Subiecte #Business Construct#cheresteau#fabrici#lemn#placaje