Succesul emisiunilor de obligațiuni lansate de Ungaria explică de ce această țară a renunțat recent la susținerea Fondului Monetar Internațional, scrie The Wall Street Journal.
În iulie, guvernul lui Viktor Orban a respins cererile FMI și UE de aplicare a unor măsuri suplimentare de austeritate în schimbul următoarei tranșe a împrumutului de 20 de miliarde de euro aprobat în octombrie 2008. Decizia autorităților de la Budapesta a surprins piețele, însă poate fi acum explicată prin prisma planului de emitere de obligațiuni stabilit de AKK, agenția guvernamentală de administrare a datoriilor. Planul stabilește sume și un calendar pentru un program de finanțare despre care oficialii spun că speră să mențină încrederea investitorilor.
Planul AKK reflectă încrederea primului-ministru Orban că finanțarea țării pe acest an este asigurată. Conform planului, guvernul își va atinge ținta pentru un deficit bugetar de 3,8% din PIB în acest an. Finanțarea pentru anul viitor nu este clară pentru că Ungaria nu a angajat o țintă de deficit, când va începe să ramburseze creditele FMI-UE.
În acest an, Ungaria a înregistrat o creștere a cererii de obligațiuni guvernamentale, titluri cu o maturitate ce depășește un an, ceea ce i-a permis să-și restrângă emisiunile de titluri de trezorerie, care oferă finanțare pe termen mai scurt la costuri mai ridicate.
În primele șase luni ale acestui an, emisiunile nete de obligațiuni au totalizat 1,2 mld. euro, sau 340 mld. forinți, dublul țintei stabilite de guvernul anterior pentru întregul an 2010. Un volum important de obligațiuni în forinți sunt scadente în august și octombrie. Ținând cont de răscumpărări, ținta revizuită pentru întregul an vizează 298 de miliarde de forinți.
Emițând titluri de două miliarde de dolari în ianuarie, Ungaria a acoperit deja răscumpărarea către sfârșitul acestui an a două emisiuni de obligațiuni în valută, una de un miliard de euro scadentă în iulie și una de 50 de miliarde de yeni (583 milioane $) în septembrie.