Varsovia, 1 august: aniversarea a 60 de ani de la revolta antinazista esuata – momentul de maxima intensitate al intregii cariere a lui Grzegorz Jankowski, editor al celui mai important ziar polonez.
Bunicul lui Jankovski, fusese trimis intr-un lagar de concentrare pentru implicarea sa in evenimentele revoltei. Drept recunostinta, Jankowski publica pe prima pagina a ziarului o fotografie prafuita ce infatisa o multime revoltata, titrand deasupra “Neinfricatii”.
Debutand acum un an, sub patronatul Axel Springer Veralg AG, cel mai influent trust din media scrisa germana, Fakt pornise razboiul cu liderul pietei de pana atunci, Gazeta Wyborcza. Gazeta fusese infiintata de catre Adam Michnik cu sprijinul de unui grup de simpatinzanti ai Solidaritatii.
Intr-o Polonie puternic afectata de frustrarea dominatiei straine, Gazeta Wyborcza, a lui Michnik, conduce o campanie de anvergura spunand “Noua ne pasa”. Determinati in a-si arata atasamentul fata de polonezi, editorii de la Fakt, publica constant articole rauvoitoare fata de germani. Acest fapt, plus forma sa, plus articolele sale sportive au ajutat Fakt in a depasi Gazeta Wyborcza, cel mai citit cotidian.
Rapidul succes al lui Fakt este cu atat mai izbitor cu cat europenii sunt adesea reticenti fata de patrunderea strainilor pe propriile piate. Aceasta in ciuda retoricii ofensive privind coeziunea unei Europe unite. In ultimele luni, insa, o serie de evenimente au condus la spulberarea sentimentelor nationaliste.
Tratativele dintre Deutsche Bank AG si Citigroup Inc., New York, finalizate in februarie anul acesta, au alimentat temerile germane privind pierderea controlului asupra celei mai mari banci a tarii. Tot in primavara, guvernul francez a reusit blocarea fuziunii celor de la Aventis SA, producatorul francez in domeniul farmaceutic, cu rivalii elvetieni de la Novartis AG. In final, Parisul a fortat fuzionarea Aventis cu concurentul francez Sanofi-Synthelabo SA.
Aversiunea europenilor fata de implicarea straina se acutizeaza cand raiderul vine dinspre Germania. In acest sens, chiar si firmele aflate in declin preferau sa se descurce singure “sprijinului” unui concurent german. Dupa anuntarea intentiei gigantului german Siemens de a prelua partial pe competitorul sau francez Alstom SA, Parisul a anuntat, prin vocea ministrului sau de finante, la decizia extrem de costisitoare de sprijinire a companiei franceze, aflata in criza. In septembrie, Siemens avea sa se loveasca de acelasi sentiment antigerman, in incercarea sa de preluare a unui concurent austriac.
O rezistenta nationalista similara este adesea intalnita in lumea media. Legislatia occidentala, ce limiteaza proprietatea asupra canalelor media, a impins companiile gigant inspre Europa de Est. Dar chiar si acolo, companiile straine, pentru a se putea impune, au adoptat partial mentaliatea si valorile tarii gazda. Tot pentru a reusi, acestea s-au axat cel putin pentru inceput, prioritar spre editarea de magazine tv ori ghiduri IT. Practic publicatii de nisa.
Cand Springer a incercat sa preia publicatia engleza Daily Telegraph, in primavara acestui an, aversiunea antigermana a culminat cu asertiunea unui britanic care ii numea pe toti germanii nazisti. In focul acestor atacuri, Springer a ales sa se retraga delicat, ne mai licitand peste oferta initiala. In mod cu totul asemanator, incercarea Springer de a infiinta, in anii ’90, un tabloid in Spania s-a lovit de aceleasi probleme.
Cu toate acestea, Springer, ale carei venituri din strainatate se cifreaza, in prezent la doar 15% din total, continua ofensiva. Recent, Springer a patruns si in Rusia, unde editeaza versiuni locale ale Forbes si Newsweek. Saptamana trecuta, compania a debutat si in Ungaria cu un nou ziar, Reggel.
In continuare, Andreas Wiele, membru al consiliului de administratie al Springer vorbeste despre ofensiva externa, ca singura cale de crestere.
Exista informatii conform carora, daca strategia internationalizarii isi va dovedi succesul, legat inevitabil de evolutia Fakt, si alte grupuri media vor urma calea investitiilor transfrontaliere. Deja Bertelsmann AG, cel mai mare trust media al Europei si-a anuntat planurile de extindere pentru reteaua RTL. In acest sens grupul aloca mai bine de 1,5 miliarde euro.
Noul curs al evenimentelor ar putea reface imaginea fragmentata din prezent a pietei media din Europa. Populatia si-ar reorienta pozitia fata de controlul strain asupra anumitor sectoare. “Barierele in calea patrunderii externe pe pietele media nationale se prabusesc”, anunta presedintele Bertelsmann, domnul Gunter Thielen, citat de The Wall Street Journal.
Miza Springer in Polonia este uriasa. Fondata in 1946, la Hamburg, de catre Heinrich Springer si fiul sau Axel, compania a devenit rapid o forta influenta in ramura sa. In anii ’50, Axel Springer devenise un militant fervent al luptei impotriva comunismului si al unificarii Germaniei. Acestea aveau sa devina chiar elementele centrale ale politicii editoriale ale companiei, in decadele ce au urmat.
Emblemele trustului Springer sunt in prezent Bild, cel mai mare cotidian al Europei, cu un tiraj de peste 3,8 milioane de exemplare, si Die Welt, un alt cotidian de succes.
Cat priveste Fakt, gratie unei politici agresive de pret, suspectata adesea de autoritati ca politica de dumping, acesta si-a asigurat rapid succesul pe piata. Reusita a fost garantata, in egala masura, si de imbratisarea culturii si valorilor locale. “Trebuie sa te bazezi pe managementul local, nu poti conduce un ziar in Polonia de la Berlin”, declara acelasi Andreas Wiele, preluat de The Wall Street Journal.
Cand, la mijlocul anilor ’90, conducerea de la Berlin a incercat demararea proiectului unei publicatii politice, seful operatiunilor Springer in Polonia avertiza: ” Sfatul meu este sa abordam subiecte mai putin riscante”. In consecinta, Springer s-a axat catre subiecte mult mai neutre ca reviste adresate femeilor, ori pasionatilor de automobile. Strategia a dat roade deosebite: Springer a devenit liderul publicatiilor de gen din Polonia. La finele anilor ’90, pe fondul expansiunii economiei poloneze, conducerea de la Berlin dorea ceva si mai mare. Raspunsul a venit de indata: Newsweek.
Tomasz Wroblewski, un dizident polonez refugiat in Statele Unite in anii ’80, cauta, zece ani mai tarziu un finantator pentru editarea unei versiuni poloneze a Newsweek. Dorinta acestuia s-a mulat perfect pe initiativa celor de la Springer.
Primul numar al acestei variante a aparut la inceputul lui septembrie 2001. Imediat dupa 11 septembrie, tirajul acesteia s-a dublat, comparativ cu previziunile conducerii.
Proiectul incuraja Springer sa incerce ceva mai ambitios – un ziar. “Suntem foarte multumiti de succesul revistelor noastre, insa Springer este in esenta un trust de ziare” comenta Florian Fels, managerul pentru extindere al grupului.
In primavara lui 2002, Springer decidea sa lanseze un tabloid zilnic, dupa modelul Bild. Raspunsul populatiei la versiunile pilot ale ziarului au fost insa catastrofale. In consecinta, personalul ziarului a fost dublat, prin aducerea unui coleg de la Fakt si unuia german, la fiecare nivel operational. Timp de trei luni, munca alaturi de o serie de translatori, graficieni, editorialisti s-a dovedit extrem de greoaie. Scopul acestei actiuni a fost o reala provocare – asigurarea succesului Fakt.
“Uneori, dupa ce citeam titlul unui articol, nu aveam nici o idee despre ce era vorba acolo”, spunea domnul Diekmann, coordonatorul german al operatiunii. “Le-am spus sa mearga direct la subiect”. Diekmann ii indemna de asemenea sa tinteasca direct spre vedetele de televiziune, lucru ignorat pana atunci de restul publicatiilor poloneze.
Conducerea grupului aprecia ca Fakt va atinge un tiraj de 200.000 de exemplare in primul an. Debutul ziarului spulberase insa aceste previziuni, cu peste 300.000 de copii vandute si cu o cerere greu de staisfacut in saptamanile ce au urmat.
Desi cititorii de pana atunci ai Gazeta Wyborcza se distingeau net de cei ai unui tabloid, Gazeta inregistrase totusi scaderi ale vanzarilor de circa 10%. In primele trei luni de la lansare, Fakt devansase Gazeta Wyborcza, fiind citit de mai bine de 536.000 de cititori.
Dupa un an de la lansare, Fakt se confrunta insa cu o serie de noi provocari. In ciuda tirajului sau si a pozitiei pe piata, Fakt nu controleaza decat 3% din piata publicitatii din presa scrisa a Poloniei. In schimb, Gazeta Wyborcza detine mai bine de 40% din aceasta piata. Explicatia vine de la cititorii Fakt, proveniti din randurile clasei muncitoare, mai putin vizati de mesajele publicitare. Aceasta, in vreme ce publicul tinta al Gazeta Wyborcza este in mare masura clasa de mijloc, mult mai instarita.
Urmeaza apoi o alta problema, ancheta autoritatilor poloneze privind presupusa politica de dumping a Fakt. Cresterea de pret impusa ameninta decisiv tirajul cotidianului, in masura in care strategia acestuia de vanzari se construise pe un pret mic.
Suspiciunea privind rezultatele financiare ale Fakt este si mai mult alimentata de refuzul trustului Springer de a le face publice. Toate aceastea in ciuda cotarii sale la Bursa din Frankfurt.
Implicarea trustului german pe piata poloneza a debutat efectiv in anul 1994. Tendintele istorice ale Germaniei determinasera, insa, piata poloneza sa-i fie oarecum ostila, inselatoare. Mai mult, atitudinea trustului Springer din anii postbelici, in favoarea reunificarii Germaniei, ii determina iarasi pe polonezi sa se teama de un potential razboi al influentelor.
Ca urmare, trustul si-a numit pentru inceput un singur manager pentru operatiunile sale in Polonia, in persoana domnului Jankowski. Primele incercari timide de editare a unui cotidian au fost, dupa cum am aratat, descurajatoare. Insa, conlucrarea cu redactorul sef al Bild avea sa scoata Fakt din ceata debutului. Abordarea unor subiecte lacrimogene, a unor stiri in exclusivitate, a unor subiecte “blande” precum calatoriile, animelele de companie, barfele despre vedete au asigurat succesul Fakt.
Pentru inceput, piata media din Polonia parea insa saturata. Gazeta Wyborcza, vindea 440.000 de exemplare, iar Super Express, un tabloid editat in parteneriat cu trustul suedez Bonnier AB, peste 300.000 de exemplare. Spre deosebire de Fakt, aceste publicatii erau detinute in copropietate de actionari polonezi.
Campania de marketing premergatoare lansarii Fakt se ridicase la circa 3,7 milioane de dolari. Aceasta campanie costisitoare nu avea sa garanteze insa, succesul ziarului, in continuare. Batalia urma sa se dea in planul celui mai patriotic.
Dorind astfel sa marcheze, la 1 septembrie, 65 de ani de la invazia germana asupra Poloniei, Fakt publica o imagine a unui sat polonez decimat in primele ore ale invaziei. Cateva saptamani mai tarziu, Fakt titra “Masacrul uitat de la Torzenic”, descriind in amanunt tragedia acestui sat si a locuitorilor sai.
Ulterior, Fakt s-a implicat masiv in polemicile legate de reparatiile de razboi, cerute de germani pentru pierderile teritoriale anexate de Polonia unificata. Liderii polonezi cereau si ei despagubiri pentru distrugerile de sate si orase, precum si pierderile de vieti omenesti provocate de armatele germane.
Insistand asupra impartialitatii Fakt privind animozitatea germano-poloneza, domnul Jankowski afirma ca “este destul de usor ca oamenii sa ne numeasca filogermani insa, de-a lungul vremii s-a dovedit contrariul”. Cat despre razboi, “acesta este istorie”.