Piața caselor din România a continuat să se “atrofieze” anul trecut, într-un ritm mai alert față de anul precedent, după ce inerția proiectelor din anii de boom s-a estompat, finanțările private au lipsit, iar programul “Prima casă” nu a reușit să miște piața.

Aproape 49.000 de locuințe au fost livrate anul trecut, în scădere cu 23% față de 2009, din care nici 3.000 de unități au fost realizate din bani publici, mai puțin de jumătate față de anul anterior.

Cu alte cuvinte, nu doar “Prima casă” a ținut pia­ța locuințelor pe loc, ci și ministerul condus de Elena Udrea, cea care la începutul lui 2010 anunța un plan de construire a 100.000 de locuințe din fonduri publice în decurs de trei ani. La un ritm de 3.000 de case pe an, proiectul anunțat ar putea fi concretizat 10%.

Circa 60% din casele noi sunt concentrate în zece județe din România, unde regiunea București-Ilfov își adjudecă în mod tradițional poziția de lider, cu 6.700 de locuințe livrate, în scădere cu 17%, în timp ce Suceava a devenit anul trecut al doilea județ din țară, cu 3.700 de unități, în scădere cu doar 9%.

Autoritățile din Suceava spun că se construiește în general în jurul orașului, la o distanță de până la 5-6 kilometri, piața rezidențială trăind în primul rând din banii trimiși de românii plecați la muncă în afară.

“Din datele pe care le avem noi, cei mai mulți oameni care își construiesc acum case au bani de la rude plecate în afara țării, în general în Italia și Spania”, spune Angela Zarojanu, subprefectul județului Suceava. “Cei mai mulți aveau deja terenuri în jurul Sucevei, în zone ca Mitoc, Șcheia sau Ipotești, și au început să construiască locuințe acolo. Înregistrăm o creș­tere constantă a cererii numărului de autorizații de construire”, susține Zarojanu.

Periferia Sucevei pare marcată de o relativă efervescență imobiliară, autoritățile locale estimând nu­mărul proiectelor din zonă la câteva sute. Majoritatea proiectelor sunt concentrate în zona lacului Dragomirna, o regiune cu potențial turistic situată la câțiva kilometri de nordul orașului Suceava, care a atras și atenția unui grup de investitiori din care face parte și Dragoș Pavăl, fondatorul Dedeman, pentru un proiect de teren de golf.

Companiile de construcții din regiune spun însă că majoritatea proiectelor se fac în regie proprie, cererea pentru proiecte mai mari de blocuri fiind destul de scăzută. Mihai Ursan, director economic la General Construct, una dintre cele mai mari firme de profil din Suceava, cu afaceri de 60 de milioane de lei în 2010 (14 milioane de euro), spune că a livrat anul trecut 54 de apartamente, rezultatul unor proiecte începute în 2008 și 2009, însă de atunci nu a mai început dezvoltări similare. “Lumea preferă să lucreze în regie proprie”, susține constructorul, care apreciază că pentru un metru pătrat construit costurile oscilează în jurul valorii de 600 de euro.

Cea mai mare investiție din zona Sucevei a fost realizată de către austriecii de la Egger, care au avut anul trecut în fabrica de prelucrare a lemnului din Rădăuți venituri de peste 100 de milioane de euro. Pe de altă parte, Suceava a atras investiții în trei malluri, care au însă zile mai bune tot în perioada vacanțelor, când sucevenii plecați se întorc temporar.


A detronat Clujul. Suceava a detronat anul trecut județul Cluj în topul construcției de locuințe, după ce în inima Transilvaniei numărul de case realizate a scăzut anul trecut de la 6.700 de unități la 3.200, cu peste 50%. De unde vine declinul celui mai important oraș din Ardeal?

“Piața a crescut artificial în Cluj mai mult decât în orice alt oraș din țară”, spune Cristina Mărginean, consilier economic în cadrul prefecturii Cluj. “Ajunsesem la un record pe țară la costul pe metru pătrat construit. Foarte mulți investitori, chiar și locali, au alocat bani pentru construcția de apartamente, însă după venirea crizei cei mai mulți au rămas cu ele. Numărul mare de locuințe livrate până în 2010 a fost rezultatul acestor investiții. După venirea crizei, proiectele s-au oprit”, explică Mărginean.

Dacă la Cluj imobiliarele au crescut artificial, în Oltenia piața locuințelor este aproape inexistentă. Per total, în cele cinci județe – Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea – au fost construite doar 3.086 de locuințe, cu 20% mai puține decât în Suceava.

Doar Dolj și Vâlcea s-au apropiat de pragul de 1.000 de unități realizate, în timp ce Mehedinți și Gorj, la fel ca un alt județ din sud, Teleorman, aproape nu există pe piața lo­cu­ințelor.

În județele din Oltenia se află 12 din cele mai mari 300 de firme din România în funcție de cifra de afaceri, majoritatea fiind din energie (CEZ, complexurile energetice Rovinari, Turceni și Craiova, Societatea Națională a Lignitului Oltenia) și industrie (Oltchim, TMK Artrom, Alro sau Pirelli).

Aceste companii, la care poate fi adăugată și investiția Ford și a componentiștilor atrași în zonă, nu au însă același efect asupra pieței locuințelor ca miile de suceveni care lucrează pe bani de două ori mai mulți în străinătate.


Suburbii ca în vest? Construcția caselor în mediul rural, în apropierea orașelor mari, a devenit un trend dominant pe o piață imobiliară în care proiectele dezvoltatorilor sunt din ce în ce mai puține. Dacă la nivel rural numărul construcțiilor a scăzut cu doar 15% anul trecut, în orașe declinul se situează la 30%, conform datelor de la Institutul Național de Statistică, astfel că locuințele noi construite în mediul rural au ajuns la o pondere de 53% din total.

Mai bine se vede declinul pieței dezvoltatorilor imobiliari din statistica legată de locuințele construite în blocuri, unde numărul apartamentelor ridicate în clădiri cu cel puțin patru etaje a scăzut cu 43% anul trecut.

De altfel, un studiu recent al DTZ Echinox arată că dezvoltatorii imobiliari vor livra anul acesta doar 1.000 de locuințe, de patru ori mai puține decât în 2010. Putem vorbi astfel de o perioadă în care se formează suburbiile, cum s-a întâmplat în marile orașe din Occident? Bogdan Sergentu, head of valuations and consulting la DTZ Echinox, spune că este încă prea devreme. “Infrastructura rutieră sau de utilități a orașelor din România nu permite extinderea acestora peste o anumită limită și de aceea nici crearea de suburbii funcționale. Nu credem că în viitorul apropiat o să fim martorii apariției suburbiilor în România”, consideră consultantul.

Suprafața construită medie a unei locuințe a crescut cu șapte metri pătrați anul trecut, pe fondul menținerii ritmului de construcție pentru case cu suprafețe mari și al declinului volumului de apartamente din blocuri. Spre exemplu, dacă în cazul locuințelor cu 2 și 3 camere numărul caselor finalizate a scăzut cu circa 30%, casele cu peste 4 camere – circa 25.000 noi în toată țara anul trecut – au consemnat un declin de doar 10%.

INS remarcă în acest sens că “este relevantă o anumită particularitate: în timp ce numărul popu­lației a scăzut, fondul de locuințe a crescut. Astfel, la sfârșitul anului 2010, numărul mediul de persoane pe o locuință a scăzut la 2,5, de la 2,6 în anul anterior”.


Materiale noi. O altă noutate pe segmentul rezidențial se observă în tipul materialelor de construcție. Dacă proiectele urbane sunt prin definiție din cără­midă și beton, în mediul rural ponderea acestor materiale a urcat anul trecut la 82,6% din totalul caselor construite, în dauna lemnului sau a altor materii considerate “convenționale”.

Puțin peste 1.500 de locuințe din lemn au fost construite anul trecut în România, în scădere cu 30% față de intervalul anterior.

Pe de altă parte, casele din mediul rural suferă în continuare la capitolul utilități, doar 40% din cele livrate fiind dotate cu canalizare proprie. Acesta este și principalul motiv pentru care adevăratele suburbii ale marilor orașe vor mai aștepta pe plan local cel puțin câțiva ani.

Subiecte #case#Egger#imobiliare#suburbii#Suceava