Suflul european gâfâie în România. Cum procedăm?

Suflul european gâfâie în România din mai multe motive: așteptări mari neîmplinite (de la bani europeni la libertatea de a munci liniștiți în toate țările Uniunii Europene), pierderea magiei proiectului european din lipsa unei comunicări pragmatice pe teme europene și din cauza fluxului de știri negative, precum cele legate de criza eurozonei și de Schengen. Însă inima europeană a românilor poate bate din nou în ritm normal dacă au loc o serie de schimbări în următoarele luni, modificări care să imprime o nouă direcție în abordarea temelor europene în România.

În primul rând, e necesară demitizarea procesului de integrare europeană și o explicare, cât mai simplă și clară, a felului în care funcționează “Bruxelles-ul”. E foarte important să explicăm din nou românilor că suntem parte a “Bruxelles-ului”, nu doar copilul agitat și periodic urecheat, din rațiuni de corupție, gestiunea fondurilor europene sau dosarul Schengen. Asta înseamnă că putem negocia, înseamnă că putem fi mai puternici, mai activi.

În al doilea rând, e importantă comunicarea victoriilor de etapă în materie de fonduri europene. E necesar ca procesul să fie restartat: e important ca românii să înțeleagă că într-adevăr e nevoie de proiecte, că banii nu vin cu sacul, însă vin la un moment dat, dacă se respectă procedurile europene. Cuvântul cheie e organizare, nu demoralizare. E importantă totodată traducerea victoriilor de etapă, precum “n+3”, ca oamenii să înțeleagă ce presupun efectiv: ne mai bucurăm de bani încă un an față de ceea ce ne așteptam. 

În al treilea rând, avem nevoie de o ofensivă de imagine de țară în capitalele europene, e o investiție nu doar de dragul imaginii ci și una pe fond, căci are legătură directă cu influența noastră în Europa. Iar influența înseamnă că atunci când discuți cu partenerii europeni, o faci de pe poziții de egalitate de facto, și nu pus pe defensivă din cauza criminalității și altor elemente care se răsfrâng negativ asupra imaginii României. Asta ne poate ajuta în negocierile politice în dosarul Schengen sau în ceea ce privește drumul european al Republicii Moldova (cu care împărtășim atâtea); ne oferă o greutate adițională. 

Nu în ultimul rând, o misiune importantă, dincolo de comunicarea guvernamentală, aparține noii echipe europarlamentare și candidaților la alegerile europene din mai 2014. Alegerile de anul viitor pentru Parlamentul European sunt o oportunitate pe care partidele românești nu trebuie să o rateze; e o șansă care vine o dată la câțiva ani de a face o campanie bazată nu doar pe atacuri personale, o campanie referendum cu privire la calitatea guvernării, ci și una menită a crea speranță și încredere prin readucerea temelor europene pe radarul de interes al populației.

Mai bine fruntaș la Bruxelles, decât codaș acasă, cu atât mai mult cu cât în 2019 vom fi la președinția Uniunii Europene.

Dan LUCA este Doctor în Relații Internaționale și Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Este autorul a 3 cărți despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european și dilemele comunicării. Este profesor la universități din Bruxelles, Gorizia (Italia), București și Cluj.