România este pe locul al treilea în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est după ponderea creditelor neperformante în sold, iar fenomenul nu dă semne că a ajuns la vârf, ci dimpotrivă, situația continuă să se înrăutățească, deși în alte țări din regiune au apărut semnale pozitive.

Astfel, potrivit unei analize a Capital Economics, nivelul creditelor neperformante din sistemul bancar românesc, de 17,5% din sold, este depășit numai de cele din Lituania (19,2%) și Letonia (17,9%).
Conform analiștilor londonezi, o piață intră în “zona fierbinte” încă de la împrumuturi neperformante de numai 7,5% din total.
Cel mai scăzut nivel al indicatorului se regăsește în Turcia și Cehia, ambele cu 4,9%, situații bune fiind întâlnite și în Estonia (5,6%) și Slovacia (5,8%).
Dintre țările aflate în “zona fierbinte”, cel mai bine stau Polonia (7,6%), Bulgaria și Ungaria (7,8% fiecare).

Însă, în timp ce în majoritatea statelor creditele ne­performante dau semne că au ajuns la vârf sau chiar au înce­put să scadă în cazul Turciei, România se numără printre excepțiile de la acest trend, alături de Ungaria, unde situația este însă mult mai gravă.
“În timp ce creditele neperformante dau semne că au ajuns la vârf în majoritatea țărilor și scad în Turcia, există unele excepții. În particular, numărul creditelor aflate pe lista de supraveghere (aproape de a intra la neperformante) a crescut puternic în Ungaria în ultimele luni și a ajuns acum la 12% din sold. Este valabil și pentru România, însă situația de aici este mult mai puțin gravă. Motivul comun este nivelul ridicat de creditare în valută din ambele țări”, se arată în analiza citată.

Sistemul bancar din România este în “zona fierbinte” și în ceea ce privește nivelul creditării în valută, de 62,1% din sold, situație similară cu cea din Ungaria (63,6%). Țările baltice conduc însă detașat la acest capitol, cu 92,4% în Letonia, 88,9% în Estonia, respectiv 74,4% în Lituania. Se poate observa însă că în Estonia, deși creditarea în valută este foarte populară, împrumuturile neperformante nu sunt un motiv de îngrijorare pe această piață, fiind la unul dintre cele mai reduse niveluri din regiune.
În mod firesc, Slovacia se laudă cu împrumuturi în valută de numai 0,9% din sold, de departe cel mai scăzut nivel din regiune, datorat însă apartenenței țării la zona euro, singurul stat din analiza Capital Economics care se bucură de acest statut.

Cehia și Turcia sunt de asemenea relativ izolate de fluctuațiile de pe piețele valutare, cu procente de 14,7%, respectiv 22,2% ale creditului în monedă străină în soldul total.
În Polonia, lăudată pentru promovarea creditelor în monedă locală, măsură care a apărat economia autohtonă de șocurile externe din timpul crizei, nivelul împrumuturilor în valută este de 29,9%, similar cu cel din Rusia, de 29,3%.
Revenind în România, Capital Economics notează că există o amenințare serioasă ca, în cazul unei noi escaladări a crizei din Grecia, băncile elene să reducă finanțarea subsidiarelor de pe piața românească și din Bulgaria. Situația este însă mai gravă pentru vecinii de la sud de Dunăre, unde băncile au o datorie externă pe termen scurt de 16,5% din PIB, față de 5,3% din PIB în România.

Subiecte #credite neperformante