Cele mai mari fonduri mutuale de pe piața locală cu active de sute de milioane de lei, denumite și superfonduri, și-au încetinit ritmul de creștere al activelor în ultimele două luni, avalanșa de știri negative din plan local și internațional accentuând sentimentul de nesiguranță în rândul investitorilor. Administratorii spun că piața revine la normal, după explozia din 2009.
Ultimele trei luni au însemnat pentru cele mai mari fonduri mutuale – BCR Monetar cu active de 1,35 mld. lei și Raiffeisen Monetar, cu active de 901 mil. lei – o încetinire vizibilă a ritmului de creștere, de la o rată lunară de peste 10% la începutul anului până la 2,2%, respectiv 1,4% în luna iunie.
Cele două fonduri au fost principalele motoare de creștere ale industriei în 2009, înregistrând un avans fără precedent al activelor: de la 145 mil. lei la 819 mil. lei în cazul BCR Monetar și de la 37,8 mili. lei la 603 mil. lei în cazul fondului Raiffeisen Monetar. Grație evoluției din 2009, cele două fonduri au ajuns să controleze aproape jumătate din industria fondurilor mutuale în valoare de peste 4,6 mld. lei.
“Diminuarea creșterii activelor a fost cauzată de un complex de factori. Pe de o parte a fost regimul fiscal neclar care a influențat comportamentul investitorilor, urmează turbulențele internaționale și accentuarea crizei în România, precum și reducerea capacității de economisire”, a spus Mihail Ion, președintele societății Raiffeisen Asset Management, care administrează fondul monetar Raiffeisen Monetar.
După o temperare a creșterii în luna mai, fondul Simfonia 1, al treilea mare fond monetar, a încheiat luna iunie cu active în ușoară scădere, de aproape 1%, până la 346,6 mil. lei. Administratorul fondului spune că această contracție este temporară și motivată în special de nevoile de lichidități ale firmelor care investesc în fond. Simfonia 1 funcționează asemenea un instrument de trezorerie, fiind accesat în special de persoane juridice.
“Asistăm la o încetinire temporară a ritmului de creștere, generată în cazul Simfonia 1 de plățile pe care firmele le au de făcut către buget. Industria fondurilor mutuale are un potențial ridicat de creștere, însă nu cred că ne vom mai întâlni cu ratele de creștere din 2009. Nu vom mai vedea triplare de active în acest an”, a spus Dan Nicu, directorul general al societății BRD Asset Management – administratorul Simfonia 1.
“Cred că se intră ușor în normalitate, atât în ceea ce privește evoluția activelor fondurilor monetare, cât și valoarea dobânzilor bancare, chiar dacă pentru o scurtă perioadă de timp vom asista la dobânzi ușor negative”, a continuat Mihail de la Raiffeisen AM.
Alături de turbulențele financiare din Grecia și de înrăutățirea mediului economic local, fondurile monetare, recunoscute drept investiții pe termene scurte de timp în concurență directă cu depozitele bancare, au fost afectate de schimbarea sistemului de impozitare. De la 1 iulie, indiferent de perioada deținerii, investitorii în fonduri plătesc 16% din veniturile obținute din plasamentele în fonduri. Astfel că în răstimpul rămas până la intrarea în vigoare a noii cote de impozitare, investitorii mai vechi de un an au preferat să marcheze exitul din fond, plătind astfel un impozit de 1%.
O supapă pentru administratorii de fonduri monetare sunt plasamentele în moneda europeană intrate în atenția investitorilor odată cu deprecierea puternică înregistrată de leu săptămâna trecută. Recent, BRD AM și-a lansat un fond de instrumente cu venit fix și obligațiuni care a strâns în câteva săptămâni 3 mil. euro de la investitori, în timp ce fondul denominat în euro administrat de RAM a ajuns la active de 110 mil. euro.
La finele lui 2009 și în primele luni din 2010, cele două fonduri gigantice BCR Monetar și Raiffeisen Monetar strângeau câte 100 de milioane de lei în fiecare lună de la investitori. Începând din luna mai, subscrierile au scăzut semnificativ și au început să apară și răscumpărări semnificative, creșterea activelor celor două fonduri fiind mult mai temperată.