În urmă cu 20 de ani, pe 16 decembrie, Kazah­stanul era ultima dintre re­publicile sovietice care-și declarau inde­pendența. Pe­trolul și gazele țării au fost ca un fagure de miere care i-a atras atunci pe toți giganții interna­ționali.

Zeci de miliarde de dolari au urmat în investiții, PIB-ul Kazahstanului crescând de la 24,8 miliarde de dolari cât era în 1991 la circa 143 de miliarde de dolari anul trecut. Populația s-a menținut aproa­pe constantă, la 16 milioane de oameni, iar nivelul de trai a crescut.

Datele Băncii Mondiale arată că de la PIB pe cap de locuitor de 1.500 de dolari în 1991, la finele anului trecut acesta ajunsese la aproape 9.000 de dolari.

În 2007, țara face un pas extrem de curajos și cumpără de la omul de afaceri Dinu Patriciu grupul Rompetrol, transfor­mând astfel România într-o poartă de intrare a petrolului kazah în Europa.

Investițiile în acest obiectiv au ajuns la 4 miliarde de dolari, iar în 2012 mai toate proiectele pla­nificate vor fi finalizate, pre­siunea de a face profit la Rom­pe­trol fiind mai mare ca oricând. În acest moment însă, Kazahstanul se gândește la modalități de a-și diversifica economia, ba­zân­du-se pe agri­cul­tură sau pe turism, dincolo de vastele re­surse minerale.

În afară de această pro­vo­care, țara mai are de rezolvat o dilemă, aceea a găsirii unui urmaș pentru Nursultan Nazarbayev, omul care timp de 20 de ani a con­dus fără între­rupere Kazahstanul.