Via Transilvanica a ajuns, în doar un deceniu, de la un plan ambițios la un traseu montan de lungă distanță, cu o lungime de 1.600 de kilometri, care traversează 10 județe. Acesta este poate cel mai ambițios proiect turistic al ultimului deceniu, un drum care pornește de la Putna, în Suceava, și se termină în celălalt capăt al țării, la Drobeta-Turnu Severin, pe malul Dunării.
An de an, Alin Ușeriu, fondatorul Asociației Tășuleasa Social, a mai pus o piatră la construcția acestui traseu, care s-a tot extins cu ajutorul reurselor pe care a reușit să le atragă. Printre acestea, asistență juridică pro-bono de la Reff & Asociații | Deloitte Legal. Planul este acum de a ajunge în toate regiunile istorice ale țării. „Vrem să ne ducem și în alte zone istorice ale României. Avem scouting făcut în Țara Oașului, în Maramureșul istoric și în Valea Jiului. Eu cred că 5.000 de kilometri pe Via Transilvanica ar fi excelent dacă am avea“.
De aici și până la a face un eveniment de business a mai fost doar un pas. Dar de ce? Pentru că drumul care unește țara geografic poate fi și acela care aduce la un loc oameni din diferite medii: cel de afaceri, cel al societății civile, cel al administrației și cel politic. Astfel, la inițiativa Fundației Deloitte, cele două ONG-uri au făcut din Via Transilvanica Business Fest locul unde oamenii se întâlnesc pentru a discuta despre modul în care pot fi create punți în interiorul societății.
Prima ediție a Via Transilvanica Business Fest, organizată în acest an, la jumătatea lunii septembrie, s-a centrat pe patru punți de dialog: între marile companii și economia locală, între autorități și mediul privat, între tradiție și viitor și între mișcare și sens. Evenimentul a reunit peste 200 de lideri de business, antreprenori, reprezentanți ai autorităților publice, ai societății civile, ambasadori și alți membri ai comunității Via Transilvanica.
Cele patru paneluri de discuție, axate pe cele patru punți i-au avut ca participanți pe: Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România și Moldova; Alin Ușeriu, fondatorul Asociației Tășuleasa Social; Mihai Jurca, șeful cancelariei premierului în timpul guvernului Bolojan; Omer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, Iulian Stanciu, investitor și fost CEO al eMag; Dan Ștefan, fondatorul Autonom; Georgiana Singurel, partener la Reff & Asociații; Mihai Vasilescu, partener la Prime Kapital; Oana Gheorghiu, vicepremier în timpul guvernului Bolojan; Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București; Marius Ghenea, managing partner la Catalyst România; Raluca Nicolescu, CEO, Banca de Investiții și Dezvoltare; Daniela Iliescu, director executiv, ROPEA; Andrei Burz-Pînzaru, partener la Reff & Asociații; Cerasela Baiculescu, CEO, IBM România și Moldova; Daniel Gross, CEO PENNY România; Corneliu Bodea, CEO, Adrem; Cristian Erbașu, director general al Erbașu Construcții; George Gilea, președinte, UmanEast; Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, dar și un invitat special.
Georgiana Singurel, partener, Reff & Asociații; Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei; George Gilea, președinte, UmanEast; Alin Ușeriu, fondatorul Tășuleasa Social
Mihai Jurca, șeful cancelariei premierului în timpul guvernului Bolojan; Alin Ușeriu; Andi Moisescu, moderator
Corneliu Bodea, CEO, Adrem; Cerasela Baiculescu, CEO, IBM România si Moldova; Daniel Gross, CEO, PENNY România; Cristian Erbașu, director general, Erbașu Construcții; Andi Moisescu
Oana Gheorghiu, vicepremier în timpul guvernului Bolojan; Alin Ușeriu
Alexandru Reff, Nicușor Dan, Președintele României
Marius Ghenea, Catalyst Romania; Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București; Mihai Vasilescu, partener Prime Kapital; Raluca Nicolescu, CEO, Banca de Investiții și Dezvoltare; Daniela Iliescu, director executiv, ROPEA; Andrei Burz-Pînzaru, partener, Reff & Asociații
La eveniment a participat și președintele României, Nicușor Dan, care a vorbit în deschidere despre găsirea căilor de comunicare necesare pentru a dezvolta și crește România. Acesta a venit special în campusul Tășuleasa Social din Piatra Fântânele, în județul Bistrița-Năsăud, pentru a se adresa participanților.
„Cu cât reușim mai mult să stăm de vorbă și reușim să vedem lumea, o să reușim și noi, ca societate, să ne vedem așa cum suntem, cu bune și rele. Poate o să reușim să depășim, în opinia mea, cel mai mare defect al nostru ca societate: nu prea știm să lucrăm împreună.“
Pe Via Transilvanica, fiecare kilometru e marcat de o bornă. La Via Transilvanica Business Fest, fiecare discuție a lăsat în urmă o idee la care merită să te oprești.
„Căutăm împreună și descoperim această Românie care este în mișcare, care evoluează, care se dezvoltă la firul ierbii, la rădăcini, nu neapărat de la București. Este un drum care trece pe la toată lumea, inclusiv pe la cei altfel ignorați, dar în același timp care reprezintă o călătorie, pe care o facem împreună“, a transmis Alex Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.
Prezent la Via Transilvanica Business Fest, Omer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, a povestit despre importanța legăturii dintre micile afaceri antreprenoriale și businessurile mari, o conexiune fundamentală pentru sănătatea economiei.
„Trebuie să susținem businessurile mici. Și businessurile mari au nevoie de afacerile mici. Totuși, IMM-urile sunt cel mai mare angajator al României. Ei sunt cei care au susținut economia cu taxe, cu impozite.“
Ideea acestuia a fost continuată de Iulian Stanciu, cel care a pus bazele eMAG, el amintindu-le participanților de motoarele economice de care țara are nevoie: „Nu avem cum să consumăm pe termen lung mai multe bunuri și servicii decât producem. Poți să tai sau încerci să stimulezi producția de valoare adăugată locală. Este nevoie să construiești motoare economice, iar investițiile publice să se facă tot pe criterii economice.“
Iar Dan Ștefan, fondatorul Autonom, a descris evenimentul ca pe un posibil „tratament“ pentru neîncrederea din societatea românească, pornind de la exemplul Via Transilvanica, un proiect de mare anvergură construit prin inițiativă civică, perseverență și colaborare.
„Suntem într-o epidemie de neîncredere. Via Transilvanica este un exemplu concret că se poate. Au pornit doi frați care au muncit foarte mult. E o chestie de mindset, cum privim lucrurile. Crezi că se poate, ai dreptate, crezi că nu se poate, ai dreptate.“
Dialogul a continuat pe Via Transilvanica, în mijlocul naturii, într-un cadru în care participanții au putut transforma ideea de „punți“ dintr-o temă de discuție într-o experiență trăită împreună.
Astfel, în cele doar câteva zile petrecute la Via Transilvanica Business Fest, invitații au luat parte la experiențe care au trecut dincolo de întâlnirile de business și au avut ocazia să se conecteze cu natura.
Cu această ocazie ei au avut și șansa de a participa la o adevărată expediție montană, profitând de faptul că sediul Tășuleasa Social din Piatra Fântânele este „inima“ proiectului Via Transilvanica.
Fiecare dintre participanți a putut opta pentru o drumeție scurtă până pe Vârful Tășuleasa sau pentru una mai lungă, până la Lunca Ilvei, de până la opt ore.
Spre comparație, întregul traseu Via Transilvanica se întinde pe 1.600 de kilometri, iar pentru parcurgerea lui de la un capăt la celălalt este nevoie de mai mult de două luni.
Rolul drumeției din cadrul Via Transilvanica Business Fest a fost însă acela de a arăta că mersul pe munte nu este și nu trebuie să fie o experiență dificilă.
Sâmbătă seara, după încheierea panelurilor de discuții și servirea unui prânz tradițional, participanții au avut de ales între mai multe activități desfășurate în paralel: Walk & Talk cu frații Ușeriu și invitați speciali, în apropierea campusului; un tur ghidat cu e-bike în aceeași zonă; un atelier de sculptat borne Via Transilvanica, alături de artiștii proiectului; sau vizionarea filmului „Șona, o poveste scrisă în piatră“.
Ultimele momente ale zilei de sâmbătă i-au adus pe participanți în jurul focului de tabără, într-un cadru dedicat conversațiilor, acompaniate de un recital de nai susținut de Radu Nechifor Trio și de un concert folk al Oanei Dragomir.
Via Transilvanica Business Fest s-a încheiat duminică dimineața, după micul dejun, când participanții s-au întors la viața de business, cu dorința de a reveni la cea de-a doua ediție, pentru a discuta din nou despre cum putem crea punți în societatea noastră și despre ceea ce se află dincolo de cifre.
Alin Ușeriu, fondator, Asociația Tășuleasa Social
Gândul nostru încă de la bun început a fost că fiecare dintre noi poate să schimbe în bine locul în care trăiește. Care este binele între cele două cărări, binele și răul? Tot ce este bine pentru oameni și, chiar dacă la început nu va semăna cu binele, dacă va fi acceptat de comunitate o să zicem că este bine, dacă nu, ne oprim.
Aș vrea să mă întorc încă o dată 26 de ani înapoi, imaginați-vă această călătorie. Imaginându-ne asta, ne putem imagina și care sunt următorii 30 de ani.
Vrem să ne ducem și în alte zone istorice ale României. Avem scouting făcut în Țara Oașului, în Maramureșul istoric și în Valea Jiului. Eu cred că 5.000 de kilometri pe Via Transilvanica ar fi excelent dacă am avea. Ne-am putea bate cu marile rute americane, noi n-avem teritorii atât de mari, dar avem un teritoriu foarte interesant, foarte bogat, cu o putere extraordinară.
Sunt 400 de comunități pe Via Transilvanica, nu există nicio comunitate care să spună că Via Transilvanica face rău. Via Transilvanica este ceea ce unește, drumul care unește.
Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România și Moldova
De multe ori dialogul rămâne într-o zonă de principiu. Suntem toți de acord că țara are nevoie de tot felul de lucruri ușor de formulat ca aspirații. Dacă e vorba de politici, de măsuri foarte concrete și alegeri între opțiuni, întotdeauna dificile, nu știu dacă suntem suficient de asumați în ceea ce propunem și suficient de investiți prin propria noastră implicare.
Ce putem face noi, mediul de business? E o chestiune de asumare, atât timp cât dialogul ăsta rămâne între lumi care nu prea se ating. (…) Cred că s-ar putea mult îmbunătăți, dacă și unii și alții am fi mai investiți în gândirea lucrurilor pe termen lung, în a prioritiza ceea ce contează cu adevărat, a avea liste mai scurte, mai asumate, mai realiste de priorități și a le formula foarte concret. Noi facem o serie întreagă de demersuri, pentru a fi un partener structurat.
Via Transilvanica a pornit ca un proiect local și a ajuns să ducă faima României în toată lumea. Ne-am propus să întindem aceste punți peste lumi insuficient conectate.
Proiectul ne aduce acest mesaj inspirațional al drumului care ne unește, atât pentru că trece pe la fiecare, și mai ales pe la cei altfel ignorați, cât și pentru că este o călătorie pe care o facem împreună, nu singuri și nu unii împotriva altora.
Celebrăm România în mișcare, acea Românie care nu bate pasul pe loc și nu se învârte în cerc, care evoluează inclusiv de la firul ierbii, de la rădăcini și de altundeva decât de la București.