Anuarul Atlasul de business al Romaniei 2023

Aparent, un Atlas de Business doar aduce informații deja știute într-o haină nouă, dar, așa după cum este cunoscut, informația capătă o valoare diferită în funcție de forma prezentată.

În momentul în care ai într-o singură imagine informații despre producții agricole, despre PIB/capita sau despre producția de electrocasnice repartizate pe județe și orașe, înțelegerea asupra contextului economiei locale și a tendințelor este la alt nivel.

Geografia economică a fost din păcate după 1990 o știință neglijată în România.

Dar numai pornind de la geografia resurselor, de la amplasarea zăcămintelor petroliere, de la situația bazinelor hidrografice sau de la calitatea solului se pot lua decizii adecvate pentru investiții într-o ramură de activitate sau alta.

În condițiile în care nu există astăzi hărți economice detaliate care să prezinte strat cu strat tot ce înseamnă resurse de bază, infrastructură, baze de producție sau retail, orice investitor trebuie să o ia tot timpul de la capăt ca să evalueze oportunitatea sau riscul unui proiect.

Un retailer de mobilă din România de exemplu a investit la un moment dat într-un mare magazin din primul mall din sudul Capitalei, pentru că descoperise că mulți dintre cumpărătorii de la celelalte magazine de mobile din rețea locuiau în sudul Bucureștilor.

Și totuși, după mai puțin de un an, magazinul din acel mall a fost închis. Nu a avut vânzări suficiente. Nu au fost destui cei care cumpărau mobilă din zona de sud ca să fie rentabil.  Sau poate cei din zona de sud voiau de fapt să cumpere mobilă din nord și nu neapărat de la brandul respectiv.

Acesta este un exemplu despre extinderea unei afaceri în București. Dar firmele cu capital privat românesc se uită acum la extindere în toată țara, așa cum în anii ’90 multinaționalele au venit în țările din est.

Lipsa infrastructurii, a posibilității de mișcare rapidă între regiunile țării, a frânat dezvoltarea companiilor românești la nivel național. Hărțile din Atlasul de Business al României privind capacitățile de producție industrială stau mărturie că acestea s-au așezat acolo unde accesul la export a fost mai facil, în vestul țării.

Aceasta nu înseamnă însă că prosperitatea vine așa de simplu.

Cu toată diferența de investiții străine per capita dintre județele Bihor și Botoșani de exemplu, de 12 ori mai mare în favoarea județului Bihor, PIB per capita în Bihor este la circa 12.000 de euro, cu doar 60% mai mare decât în cazul județului Botoșani. Paradoxal, salariul mediu net din Botoșani este foarte aproape de cel din Bihor, dar Bihorul stă mai bine la numărul de angajați raportat la total populație.
Toate aceste date sunt fără folos dacă nu sunt raportate la un obiectiv. Iar obiectivul general este dezvoltarea economică a României.

Cum și unde trebuie alocate resurse pentru a putea accelera investițiile? De ce Bucureștiul, cu un PIB per capita de 38.000 de euro, aproape de cel al zonei euro, nu poate „iriga” județele din jur, localitățile aflate la o oră de mers cu mașina?

Ce ar trebui făcut pentru a „capilariza” dezvoltarea, pentru a o scoate din malluri și a o trimite pe străzi? Cum putem accelera dezvoltarea parcurilor industriale? Ce au făcut județele care au atras investitori, ce pot face județele care stau cel mai prost la numărul de angajați raportat la numărul de locuitori?

Care este relația între investițiile în infrastructură, în educație și dezvoltarea businessului?

Cunoașterea datelor poate oferi răspunsuri la aceste întrebări, dar important este ca cineva să și le pună și să ia deciziile necesare.
 

Argument de Sorin Pâslaru,
Redactor șef Ziarul Financiar
sorin.pislaru@zf.ro

Mai multe detalii puteți citi în Anuarul “Atlasul de business al României”

Edițiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediția electronică.

Comandă anuarul mai jos la prețul de 300 de lei, TVA inclus.
 

Edițiile print se livrează doar pe teritoriul României. În afara țării puteți comanda doar în format digital. Pentru abonamente ZF, vă rugăm contactați-ne la adresa de e-mail claudia.mirt@m.ro.