Anuarul Atlasul de business al Romaniei 2024

Cea de-a treia ediție a Atlasului de business al României surprinde vitezele diferite cu care aleargă județele din punct de vedere al business-ului. Deocamdată, axa pornind din nord-vest spre sud-est este cea care domină din punct de vedere al puterii economice. Județele Bihor, Cluj, Mureș, Sibiu, Sibiu, Brașov, Prahova, București, apoi Constanța fac parte din această axă, cu o cifră de afaceri anuală de peste 50 miliarde de lei pe an, adică 10 miliarde de euro, date valabile pentru 2022, de când sunt ultimele disponibile.

Se mai adaugă acestei axe Dolj, Argeș, Timiș și Bacău. Dolj și Argeș pentru că beneficiază de prezența Ford și Renault, iar Timiș cu multinaționale precum Continental, cu mii de angajați. Doar Bacăul are ca explicație faptul că este sediul pentru cea mai mare companie cu capital privat românesc, Dedeman. Constanța are rafinăria Petromidia. Nu întâmplător prin aceste județe – Cluj, Mureș, Sibiu, Timiș, Argeș, Constanța – trece și cea mai mare parte, peste 90%, a autostrăzilor construite până în prezent în România. Aceasta este însă fotografia anilor 2022-2024.

În România se află însă în stadiul de construcție spre finalizare noi axe de transport. Până în 2028 se va putea merge pe autostradă până la Suceava, iar până în 2030 de la Timișoara la Constanța. Accesul la infrastructura de mare viteză va aduce un plus de putere economică județelor din Moldova. Iașiul încă nu era în clubul 10 miliarde de euro plus la cifră de afaceri, dar bate la ușă, iar Suceava probabil că va avea de câștigat din tu-rism și agro-food. Își va trimite mult mai ușor produsele spre sud, la Constanța sau București. Resursele naturale ale țării nu sunt atât de polarizate precum puterea economică. Misiunea guvernului este a impulsiona investițiile și în afara marilor centre unde deja investitorii bat la ușă fără sa fie chemați și să pună la treabă aceste resurse.

Caraș-Severin, Gorj, Mehedinți, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Covasna, Vrancea sau Botoșani stau la 5-15 miliarde de lei cifră de afaceri totală. Fără mari jucători industriali, nu ai putere economică. Vor putea investițiile în turism, în agro-business sau în producția de mobilă să suplinească lipsa/dispariția obiectivelor industriale din aceste regiuni? Pe de altă parte, atragi investiții, dar cum ajungi să dai salarii mai mari oamenilor din fabrici sau din centrele de servicii? Exemplul dat de mai multe ori al comparației dintre Botoșani și Bihor persistă. Județul Botoșani are o cifră de afaceri totală de 12,4 miliarde de lei în 2022, de aproape cinci ori mai redusă decât Bihor, cu 56 mld. lei, ca urmare a diferențe enorme de investiții străine atrase: stoc de 124 milioane de euro Botoșani la nivelul anului 2022, față de 1 miliard de euro Bihor. Și totuși, salariul mediu net pe județ este aproape la fel: 4.086 de lei în februarie 2024 în Bihor față de 3.952 de lei în Botoșani.

Un miliard de euro investiții străine atrase pentru o creștere de doar 100 de lei la salariu? Cam mare efortul. Bihor are exporturi anuale de 2,9 miliarde de euro, iar Botoșani de 300 milioane de euro. Toate aceste statistici județene suferă însă de faptul că o mare parte din marile companii prezente în România au sediul social la București și apoi se extind cu puncte de lucru în toată țara. Este cazul mai ales al retailerilor. Pentru o analiză mai bună a economiei pe județe, ar fi indicată o reformă a raportărilor: punctele de lucru județene peste un anumit nivel al cifrei de afaceri – un milion de euro pe an – să raporteze și pe punctul respectiv de lucru cifra de afaceri la Registrul Comerțului și la Institutul de Statistică.

În aceste fel imaginea ar fi mult mai corectă. Acum, Statistica face defalcarea de PIB pe județe utilizând „cheia”, adică ponderile de la numărul de salariați, pentru că datele de la salariați sunt raportate la Inspecția Muncii pe județe.

Practic, se ia o anumită ramură din economie, se calculează valoarea brută pe ramură, apoi se împarte pe județe în funcție de ponderea numărului de angajați pe ramura respectivă în fiecare județ în totalul numărului de angajați pe ramură. Doar cu o măsură exactă se poate avea o imagine exactă și se pot gândi măsuri reale de sprijin.

Argument de Sorin Pâslaru,
Redactor șef Ziarul Financiar
sorin.pislaru@zf.ro

Mai multe detalii puteți citi în Anuarul “Atlasul de business al României”

Edițiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediția electronică.

Comandă anuarul mai jos la prețul de 400 de lei, TVA inclus.
 

Edițiile print se livrează doar pe teritoriul României. În afara țării puteți comanda doar în format digital. Pentru abonamente ZF, vă rugăm contactați-ne la adresa de e-mail claudia.mirt@m.ro.