Anuarul de Construcții si Imobiliare 2018

Calitatea proiectelor, fie că sunt în discuție drumuri, autostrăzi, poduri, pasaje, blocuri de apartamente și în special birouri, centre comerciale și spații industriale, crește cu fiecare imobil livrat pe piața locală, pe măsură ce pretențiile dezvoltatorilor sunt tot mai mari.

De partea cealaltă, constructorii se plâng de o presiune tot mai mare pe cost, de muncitori puțini și scumpi. De asemenea, românii au început să prindă glas și nu mai sunt dispuși să îndure o înrăutățire a stilului lor de viață pentru binele pieței și dezvoltatorilor. În 2018 pentru prima dată locuitorii din mai multe zone ale Bucureștiului și-au unit forțele în asociații pentru a pune pe primul loc binele comunității deja existente.

Spre deosebire de birourile livrate în 2006-2008, noile clădiri se dezvoltă în zone unde deja există infrastructură, iar metroul poate „face sau desface“ o strategie. Din acest motiv, noile proiecte de birouri din zona Expoziției au făcut cerc în jurul viitoarei stații. Din același motiv, belgienii de la Speedwell au cumpărat un teren în zona Jandarmeriei din Băneasa, tocmai pentru că acolo va fi o stație de metrou.

În ceea ce privește calitatea proiectelor de birouri, și în România a început o cursă a certificărilor legate de calitate deoarece miza nu mai este doar construcția și închirierea, ci și vânzarea la o dată ulterioară. Aici contează certificările care atrag chiriași, standardele respectate, facilitățile, și desigur, durata contractelor, iar un chiriaș pentru a semna pentru o durată de peste cinci ani trebuie convins cu date concrete.

În ceea ce privește calitatea locuințelor, dacă în 2016 proiectele (cu adevărat) premium și de lux puteau fi numărate pe degetele de la o mână, acum, în 2018, dezvoltatorii anunță zeci și sute de apartamente din segmentul superior. Pe de altă parte, chiar și acum se vând locuințe de sute de mii de euro în blocuri neechipate cu sisteme de desfumare, spre exemplu – foarte utile în situații-limită.

În ceea ce privește infrastructura, cel puțin pe hârtie planurile celor de la Ministerul Transporturilor par cel puțin interesante. Dar în 2016 nu s-a inaugurat niciun nou kilometru de drum modern, în 2017 au fost 15 km, dar care erau aproape gata din 2016, în timp ce în 2018 deja dincolo de jumătatea anului încă sunt așteptate tronsoanele promise.

Spre deosebire de Ungaria sau Polonia, România a ratat toate oportunitățile pentru a avea o infrastructură modernă. Din acest motiv, statul maghiar a fost cel care a susținut de această dată dezvoltarea României, în timp ce statul român a fost în plan secund. Tocmai de aceea orașe precum Timișoara, Arad, Oradea, chiar și Cluj, Sibiu și Brașov „duduie“ de investiții străine, în timp ce sudul României a fost „penalizat“ de guvernanții care au trecut pe la Palatul Victoria. Moldova este într-o situație și mai defavorizată. Dacă în Muntenia există autostrăzi spre Pitești și Constanța, în Moldova singura autostradă anunțată, centura Bacăului a fost abandonată de constructorul turc, iar Compania de Drumuri a reluat licitația.

La București, deși anunțat din 2015, deja celebrul pasaj de la Domnești ar putea vedea primele utilaje pe șantier chiar anul acesta. În prima parte a lui 2018 au început spre exemplu exproprierile și îndepărtarea imobilelor de pe viitorul șantier. În tot acest timp zona Prelungirea Ghencea, unde în continuare se construiește, este aproape complet blocată, iar accesul la o oră de vârf este aproape imposibil.

În tot acest timp, Guvernul anunță planuri pentru o autostradă a sudului care să ofere o șansă de dezvoltare și orașelor din partea de sud a țării, dar și planuri pentru cel puțin o autostradă care să traverseze Carpații Orientali. Ar trebui să urmeze și aplicarea planurilor.

Mai multe detaii in Anuarul de Construcții si Imobiliare 2018.

Edițiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediția electronică.

Comandă anuarul mai jos la prețul de 100 de lei, TVA inclus.