Anuarul Energie - ediția 2025

Revenirea la șantier

După un deceniu de îngheț, România mișcă din nou din punct de vedere energetic. După un deceniu de nimic, anul trecut România a terminat anul cu 1.200 MW noi de energie, fără prosumatori. Paradoxal, cea mai mare investiție finalizată a fost un grup pe cărbuni de 330 MW, o retehnologizare care a durat 10 ani. Atât durează lucrurile în România. Anul acesta, doar pe investiții certe, România va termina cu 2.500 MW în proiecte de energie mari, centrala de la Iernut va fi și ea gata după aproape alți 10 ani, peste care se adaugă eoliene și solare sigure. Iar la anul, lucrurile ar trebui să se miște și mai bine. O treime din Neptun Deep este gata, din 2027 iese gazul din adâncurile Mării Negre. Romgaz se uită la Azomureș și este normal să o facă, iar odată cu lansarea forajului cel mai probabil vor veni și alți consumatori după mirosul gazului SIGUR și apoi după ideea unei resurse mai ieftine. Accesul la resursă a devenit mai important decât prețul său, iar România are acces garantat de propriile ei resurse. Nimeni la nivelul UE nu mai are acest lux. La Cernica, fabrica de baterii Prime crește, următorul pas ar fi reciclarea și dacă va fi așa România va avea primul lanț industrial născut din focurile tranziției energetice. Are rost acest proces, încă se întreabă unii? Dar poți risca să mai fii captiv gazului rusesc sau să devii sclavul LNGului american? Da, panourile solare vin din China, dar odată montate produc energie timp de 25 de ani, timp în care se poate întâmpla orice. Iar la final de martie a mai venit o veste foarte bună. Comisia Europeană a adoptat pentru prima dată o listă de 47 de proiecte strategice în producția internă de materii prime critice, iar România figurează cu trei astfel de investiții. Este vorba despre Salrom Baia de Fier pentru extragerea grafitului, Euro Sun Mining pentru extracția cuprului și Verde Magnesium pentru extracția magneziului. Pentru ca aceste proiecte să devină operaționale sunt necesare investiții de 22,5 miliarde de euro. Aceste proiecte vor beneficia de suportul Comisiei, al statelor membre și al instituțiilor financiare pentru a deveni operaționale. De asemenea, vor beneficia de un proces de avizare coerent, astfel încât obținerea avizelor să nu dureze mai mult de 27 de luni pentru proiectele de producție și de 15 luni pentru restul proiectelor, care vizează, de exemplu, zona de reciclare. Saltul este major având în vedere faptul că acum procesul de avizare poate dura chiar și 10 ani, iar România are 3 proiecte strategice în această megacursă. Ultimul val de investiții în energie a fost în 2009-2014, iar la finalul său România a câștigat 4.400 MW de eoliene și solare. Proiectul Neptun Deep a început din 2008, abia în 2027 ajunge la producție.

Americanilor de la BSOG le-a luat 12 ani să scoată gazul din perimetrul marin Midia și să acopere acum 10% din producția României. Valul de investiții în energie s-a transformat în îngheț pentru că România a schimbat reglementările peste noapte. Gazul putea să fie deja în conducte, dar România s-a jucat iar cu focul. Revenirea la șantier este un pas enorm, redresarea încrederii se câștigă în ani, am simțit-o toți, de la casnici la industriali în facturi. Acum suntem din nou cu mânecile suflecate. Să nu ne jucăm cu focul când suntem înconjurați de dinamită.

Argument de Roxana Petrescu,
Senior-editor Ziarul Financiar
roxana.petrescu@zf.ro.

Mai multe detalii puteți citi în Anuarul ZF ENERGIE 2025.

Edițiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediția electronică.

Comandă anuarul mai jos la prețul de 500 de lei, TVA inclus.

Pentru abonamente ZF, vă rugăm contactați-ne la adresa de e-mail claudia.mirt@m.ro..