Anuarul Logistică & Transporturi 2018

România înregistrează o creștere explozivă a spațiilor logistice, iar de la 3,5 mil. mp de depozite cât avea la finalul anului trecut, în doi-trei ani ajunge la peste 5 milioane de metri pătrați.

Producția tot mai mare alături de avansul puternic al consumului susțin acest lucru. Pe de altă parte, subdezvoltarea infrastructurii rămâne o barieră puternică.

Un camion încărcat cu automobile sau marfă parcurge drumul de aproape 740 km dintre Mioveni și Budapesta în două zile din cauza timpului mare de așteptare în vama românomaghiară.

Chiar dacă pe acest tronson s-au construit aproape 300 de kilometri de autostradă, timpul de tranzit nu a scăzut pentru camioane din cauza aglomerării din vame și în special pe Valea Oltului. Un polițist

de la Brigada Rutieră, într-o discuție „neoficială“, chiar recunoștea că în doi-trei ani Valea Oltului se va bloca din cauza numărului prea mare de vehicule. Iar o autostradă între Pitești și Sibiu rămâne încă un vis frumos ce nu se va realiza prea curând din cauza unui „mix“ de probleme – pornind de la problemele legislative, lipsa constructorilor și muncitorilor, problemele din teren, bani și mai ales lipsa de competență.

Compania Națională de Drumuri a dovedit în ultimii doi ani că nu poate construi o centură ocolitoare la câmpie, spre exemplu. Spaniolii de la Copisa „încearcă“ din vara anului 2016 să construiască 3 km de drum cu două bezi pe sens pe centura orașului Mihăilești din Giurgiu. În aproape 3 ani constructorul care tot câștigă licitații a ajuns cu lucrările la 20%. Aceeași companie de drumuri se lăuda că în 5 ani construiește peste 100 km de autostradă pe Valea Oltului, în cel mai dificil și complex proiect realizat până acum în România.

Pe de altă parte, România mai are și o problemă diplomatică – cu toate că francezii, nemții și olandezii sunt printre cei mai mari investitori, puțini sunt cei care susțin intrarea în spațiul Schengen, iar acest lucru costă companiile milioane și milioane de euro. În acest moment, un camion parcurge drumul între Mioveni și Budapesta în două programe de nouă ore, adică două zile, deoarece între programe este obligatorie o pauză de 12 ore. „Chiar dacă ar fi autostradă până la graniță, în condițiile în care autoritățile, maghiare sau române, greu de spus care exact, continuă să lucreze cu viteza melcului, este degeaba din punctul acesta de vedere. Vă dați seama că la o cursă de Budapesta dus/întors se pierd 15-20 de ore stând în coadă la granițe? Asta combinată cu programul de conducere care trebuie respectat duce la zile de întârziere.

Costurile variază de la companie la companie, în funcție de salariul plătit șoferului și contracte“, a spunea într-un interviu acordat ZF, Șerban Popescu, managing director al companiei de transport Lagermax.

În timp ce guvernul anunță festivități lângă festivități cu ocazia Centenarului, iar ideea reunirii cu Basarabia câștigă tot mai mult teren, realitatea cruntă din teren arată că provinciile istorice încă rămân „rupte“ din cauza subdezvoltării, la 100 de ani de la Marea Unire.

Din șase rute peste Carpații Orientali între Moldova și Transilvania, doar pe două pot circula în siguranță camioanele grele. „M-au mâncat munții aștia“ spunea într-o discuție cu ZF Cătălin Colobănea, proprietarul firmei de transport Membotrans din Piatra- Neamț, cu o experiență de 30 de ani în transporturi și ale cărui camioane traversează aproape zilnic Carpații Orientali.

Dar dacă până acum România s-a dezvoltat atât de bine, oare cum s-ar dezvolta în continuare dacă am avea și infrastructura necesară?

Mai multe detalii în Anuarul Logistică & Transporturi 2018.

Bogdan Alecu,
Editorul anuarului Logistică & Transporturi 2018.
 

Edițiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediția electronică.

Comandă anuarul mai jos la prețul de 200 de lei, TVA inclus.