Anuarul Piața Auto 2018

Ultimii doi-trei ani au adus schimbări majore în modul în care funcționează industria auto și cea a transporturilor în Europa. Marfa se mută tot mai des de pe camion pe tren, mașinile electrice câștigă teren în timp ce clienții renunță la mașinile diesel, iar europenii sunt tot mai atenți la emisiile de noxe și dioxid de carbon.

De partea cealaltă, România a ratat toate „trenurile“ cu putință. Noi nu putem muta marfa de pe camion pe tren pentru că nu avem autostrăzi de pe care să mutăm și nici trenuri sau infrastructură feroviară. Viteza medie a trenurilor de marfă reprezintă un uluitor 15 km/h din cauza infrastructurii învechite, în timp ce un camion are nevoie de aproape două zile pentru a ajunge din Moldova pe granița de vest a României. Vesticii sunt tot mai atenți la calitatea aerului respirat. Dincolo de Carpați, în București, doar o singură stație de măsurare a poluării mai funcționează, și aceea lângă Lacul Morii, iar România deja va fi sancționată pentru depășirea normelor de poluare în București, Iași și Brașov.

Mai mult, exact când vesticii au decis că vor începe să interzică dieselurile, România a eliminat timbrul de mediu, ultima „barieră“ din calea mașinilor vechi și poluante. Din această cauză, numai anul trecut peste jumătate de milion de rable au intrat în țară și alte 500.000 vor urma anul acesta. Mai mult, majoritatea sunt dieseluri vechi și foarte poluante, iar multe serviceuri oferă acum servicii de eliminare a componentelor care reduc noxele și particulele – cei mai mulți preferă „ofertele“, adică mașini vechi și ieftine – ieftine deoarece au nevoie de investiții mari pentru a fi readuse în stare optimă de funcționare – investiții care sunt „ocolite“ de noii proprietari, motiv pentru care străzile Bucureștiului s-au umplut de „fumigene“ ce emit gaze toxice și particule cancerigene. Teoretic acestea ar trebui trase pe dreapta de Registrul Auto Român. În timp ce Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia au investit masiv în infrastructură și acum au autostrăzi în toate direcțiile, România bate pasul pe loc și aproape la fiecare șase luni anunță o nouă strategie, o nouă schimbare de ministru, o nouă politică. În ultimii zece ani durata medie a unui mandat de ministru al transporturilor a fost de nici zece luni. Valoarea este în scădere în condițiile în care de doi ani aceștia se schimbă la șase luni. Fiecare vine cu propria viziune și cum vine, așa pleacă. Mai mult, și premierii în România de schimbă la șase luni. În Vest însă, aceștia au cel puțin 1-2 mandate la activ, tocmai pentru o bună continuitate. Spre exemplu, după ce anul trecut fostul premier Mihai Tudose și ministrul transporturilor Felix Stroe anunțau discuția cu Banca Mondială pentru realizarea autostrăzii Comarnic-Brașov, anul acesta actualul ministru al transporturilor Lucian Șova din cabinetul Dăncilă spune că renunță la acest proiect în favoarea urmăririi unui PPP – parteneriat public-privat. Dar propunerea PPP-ului a mai eșuat în 2004, 2009, 2015. Mai în glumă, mai în serios, Guvernul României va finaliza construcția când cel mai probabil alții vor inventa teleportarea sau cel puțin mașinile zburătoare, în condițiile în care vor să aplice pentru a patra oară aceeași rețetă a unui program eșuat.

România în prezent urmează aproape complet pe dos exemplul dat de Europa de Vest. Toate investițiile merg încet sau sunt blocate, trenurile nu pot absorbi cererea pentru că nu oferă viteză, poluarea este la ea acasă oriunde în țară și nu există niciun plan pentru a elimina cu adevărat mașinile poluante.

Cele 20.000 de rable casate anual nu au niciun efect în condițiile în care alte sute de mii intră anual în țară. Cât timp va mai rezista România să meargă în direcția opusă?

Mai multe detalii în anuarul Piața Auto 2018, a VII-a ediție

Edițiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediția electronică.

Comandă anuarul mai jos la prețul de 100 de lei, TVA inclus.