Anuarul Top 1.000 cele mai mari companii din România

Ziarul Financiar lansează în parteneriat cu Deloitte Anuarul „Cele mai mari 1.000 de companii din România“ pentru a răspunde nevoii de a ști: care este coloana vertebrală a economiei românești, cine

sunt liderii și cum au ajuns în vârf? Ce îi face să fie lideri?

În România sunt circa 400.000 de companii active și doar 1.000 dintre acestea, cele mai mari în ordinea descrescătoare a veniturilor, dețin 48% din cifra de afaceri totală a firmelor locale, de circa 1.230 de miliarde de lei în 2016. Acest grad de concentrare ne-a determinat să ne întrebăm: cine sunt cele 1.000 de companii care dețin jumătate din economia românească, în ce sectoare activează, ce profituri și câți salariați au, cum au evoluat în 2016 față de 2015, dar și față de 2012.

Ce am aflat?

1. 350 de firme, adică o treime din total, sunt din comerț; din comerțul cu ridicata sunt circa 280, iar restul de 70 sunt retaileri. 42 de comercianți cu ridicata în auto au afaceri de 22 de miliarde de lei, în creștere cu 69% între 2012 și 2016.
2. Cele 69 de companii din sectorul de fabricare de autovehicule și componente auto au cea mai mare cifră de afaceri din economie după comerț, de 73 de miliarde de lei, în creștere cu 78% față de 2012.
3. Sectorul energetic – producția și transportul de energie electrică, apă, gaze și combustibil – este puternic: cele 56 de companii au afaceri de 51 de miliarde de lei, în creștere cu 20% față de 2012.
4. A doua industrie puternică după auto este industria alimentară și producția de tutun, unde 73 de jucători au 29 de miliarde lei cifră de afaceri.
5. Sectorul de transporturi și depozitare urcă rapid în top: 53 de companii declară afaceri de 23 de miliarde de lei în 2016, în creștere cu 35% față de 2012.
6. IT&C-ul este prezent cu 29 de companii, cu o cifră de afaceri de 22 de miliarde de lei, în creștere cu 38% față de 2012. Interesant este că bate metalurgia/siderurgia/construcțiile metalice, care cu 37 de companii are afaceri de 19 miliarde de lei, în creștere cu 20% față de 2012.
7. Bani foarte mulți se rulează în farma. 23 de comercianți cu ridicata de medicamente au afaceri de 19 miliarde de lei în 2016, în creștere cu 46% față de 2012.
8. Surprinzător, industria chimică ține ritmul: 38 de jucători au afaceri de 18 miliarde de lei, în creștere cu 20% față de 2012.
9. România este raiul comercianților de cereale. Cei 21 de jucători și-au dublat afacerile în ultimii cinci ani, de la 9 la 18 miliarde de lei.
10. Un semn bun, de creștere a competitivității economiei românești, este majorarea cu 33% a afacerilor totale ale celor 27 de producători de componente electronice și computere, până la 12 mld. lei și dublarea industriei de electrocasnice și echipamente electrice, până la 9 miliarde de lei, cu 17 jucători de profil.
11. Retailerii, pe care îi vede toată lumea că au schimbat comerțul românesc, sunt prezenți cu 74 de jucători, care au afaceri de 10 mld. lei în 2016, în creștere cu 43% față de 2012.
12. Cele patru șantiere navale declară afaceri de 3 miliarde de lei, în creștere cu 50% față de 2012. Vin din urmă și bicicletele: trei fabrici declară business de 800 mil. lei, în creștere cu 60% în ultimii cinci ani.
13. Dacă am avea mai mulți producători de aeronave și componente de aeronave, România ar arăta astăzi altfel. Cele patru companii din sector au avut afaceri de 1 miliard de lei în 2016, duble față de 2012.
14. Putem să creștem prin turism, hotelărie și restaurante? Din acest sector sunt prezente doar trei firme-rețele de restaurante, cu afaceri de 1,2 mld. lei în 2016, aproape dublu față de 2012.
15. Fabricarea de mobilă este din păcate foarte prost reprezentată în top 1.000 jucători, cu toată bogăția locală în resurse de lemn: 9 jucători au afaceri de 300 mil. lei în 2016, în creștere cu 50% față de 2012.

Concluzia: România are jucători puternici în industria auto, după cum era cunoscut, dar există o dinamică foarte interesantă în fabricarea de componente electronice, electrocasnice și echipamente electrice. Șantierele navale, fabricile de componente pentru aeronave și industria chimică, precum și fabricarea de material rulant completează un tablou al unei Românii industriale, integrată în lanțurile de valoare globale.

Aceasta înseamnă că o să urmăm tot mai mult trendurile mondiale, vom crește și vom scădea odată cu Germania, SUA și China. Există un potențial uriaș în industria alimentară. Pentru aceasta este nevoie însă de strategii de punere de valoare adăugată peste producția de cereale, care au devenit astăzi obiectul unor tranzacții de miliarde de euro pe piața locală pentru liderii globali de profil. IT&C-ul ajunge la o masă critică și poate fi o locomotivă.

Sorin Pîslaru, redactorul-șef al ZF, în Argumentul Anuarului „Top 1.000 cele mai mari companii din România”

Care sunt cele mai mari 1.000 de companii din economie, ce rezultate financiare au raportat în 2016 și în 2015, câți oameni lucrează în aceste companii și din ce industrii vin aflați din anuarul „Top 1.000 cele mai mari companii din România”.

Comandă anuarul „Top 1.000 cele mai mari companii din România” mai jos la prețul de 100 de lei, TVA inclus.

Edițiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediția electronică.