Anuarul Top Tranzacții 2023-2024

Listarea istorică a Hidroelectrica prin vânzarea pachetului minoritar deținut de Fondul Proprietatea pe bursă pentru 1,9 miliarde de euro este borna pentru ultimul an de tranzacții pe care le analizează acest anuar.

Cu o valoare a primelor 10 tranzacții de aproape 5,5 miliarde de euro, dacă se va aproba de către Concurență și tranzacția dintre Mega Image și Profi în valoare de 1,3 miliarde de euro, anul care a trecut s-a dovedit ofertant pentru jucătorii din M&A-ul românesc.

Însă în continuare asset-urile care au fost fondate și în care s-a investit înainte de ’89 constituie atracția: hidrocentrale, rețele de distribuție de curent electric (achiziția grecilor de la PPC a rețelei Enel, fostă Electrica Sud) sau fabrici de pâine (cele ale lui VelPitar cumpărate de mexicanii de la Bimbo), la rândul lor fabrici privatizate în anii ’90.

Aceste tranzacții de fapt arată că în economie intră un al doilea val de investitori după cei care au participat la privatizări și care dintr-un motiv sau altul au decis să se retragă.

Venirea unor companii/grupuri de investitori pe piață despre care puțini ar fi presupus că ar fi interesate vreodată de piața locală precum Macquarie din Australia în energie, care a cumpărat rețeaua CEZ în 2022, sau Bimbo din Mexic, care a pus pe masă peste 200 milioane de euro pentru fabricile de pâine VelPitar, arată că România este prezentă pe radarele fluxurilor internaționale de capital.

De altfel, prezența JPMorgan, Goldman Sachs, Citigroup sau Rothschild ca adviseri pentru tranzacțiile de top de anul trecut arată că businessul local a trecut de statutul de piață periferică.

În afară de cele patru tranzacții din energie, în top 10 tranzacții mai sunt două bănci, o firmă de real estate, una de retail și una de bunuri de larg consum. Dar și energia, și retailul, și băncile nu sunt decât mijloace pe care se sprijină companiile care produc ceva. Firmele de energie, băncile sau retailerii nu fac decât să mijlocească producția de bunuri, iar România stă la acest capitol încă foarte prost.

Deși este în top 3 la producția de grâu, porumb sau floarea-soarelui în Uniunea Europeană, iată că puține firme, precum VelPitar, ajung să fie obiect de interes pentru tranzacții de mare anvergură. Într-o economie de import, cu deficite comerciale în creștere cu 10-20% în fiecare an, retailerii și spațiile logistice sunt la mare căutare.

O strategie de atragere de capital străin puternic în procesarea de produse agricole încă lipsește. Situația este valabilă și pentru industria petrochimică, de îngrășăminte și medicamente, unde deși România este pe locul doi în Uniunea Europeană la producția de petrol și gaze, mari investitori în capacități de producție locală lipsesc sau sunt de o dimensiune prea redusă și deficitele externe sunt de peste 7 miliarde de euro pe an.

În altă ordine de idei, se remarcă în ultimii ani o ofensivă a capitalului din Europa Centrală și de Est: cehii au cumpărat anterior rețele de farmacii, distribuitori, iar acum preiau firme de furnizare de energie, iar polonezii cumpără firme de distribuție din provincie (Drim Daniel), firme de software (Softeh) sau câmpuri de producție de energie eoliană ori solară.

De altfel, capitalul polonez este activ pe piața locală nu numai prin achiziții directe ale unor firme locale de către companii poloneze, dar și prin investiții în timp, de peste 20 de ani, în valoare de sute de milioane de euro, ale fondurilor de investiții precum Entreprise Investors și Innova Capital, care se bazează pe capital polonez.

Cu aproape 230 de tranzacții, piața de fuziuni și achiziții din 2023 a fost deosebit de dinamică pentru actorii săi, iar 2024 se arată după toate probabilitățile și mai bun.

România va beneficia de cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, de peste 3%, fondurile europene vor începe să aibă impact, iar consumul, factorul principal de creștere pentru economie, va fi magnetul pentru alți investitori de calibru.

Resursele locale – geografice, geologice și biologice – ale României vor face diferența pentru următorii ani, în condițiile în care accentuarea polarizării din punct de vedere geostrategic va forța economiile să-și găsească cât mai mult sprijin în proximitate și mai puțin peste mări și țări

Argument de Sorin Pâslaru,
Redactor-șef Ziarul Financiar
sorin.pislaru@zf.ro

Mai multe detalii puteți citi în Anuarul “TOP TRANZACȚII 2023/2024”

Edițiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediția electronică.

Comandă anuarul mai jos la prețul de 400 de lei, TVA inclus.
 

Edițiile print se livrează doar pe teritoriul României. În afara țării puteți comanda doar în format digital. Pentru abonamente ZF, vă rugăm contactați-ne la adresa de e-mail claudia.mirt@m.ro.