Anuarul ZF Energie 2017

„Nu mai trăim vremurile de aur ale UE în care cuvântul de ordine era competiție, interconectare, suntem într-o situație geopoltică în care revine problema securității energetice. Rolul statului rămâne extrem de important“, Corneliu Bodea, CEO Adrem, companie de soluții energetice și industriale, și președinte al CRE (Centrul Român al Energiei).

„Dacă ne uităm la marile grupuri convenționale, majoritatea au durata de extindere depășită. Ce punem în loc? Ne uităm cum cade Turceniul (una dintre cele mai mari termocentrale din România – n.red.)? Fără schemă de sprijin investitorii nu pun banii. Rolul statului rămâne astfel fundamental. Este cel care poate dicta regulile jocului“, Valeriu Binig, partener în cadrul departamentului de servicii de consultanță în afaceri, EY România.

Citatele de mai sus au fost extrase după două zile de conferință ZF Power Summit’17, eveniment care a avut loc la finalul lunii februarie. Sunt doar câteva. Data viitoare să faceți bine să nu lipsiți.

ZF Power Summit, proiect gândit de ZF și dedicat în exclusivitate pieței de energie, petrol și gaze, a ajuns la cea de-a șasea ediție, tema de anul acesta fiind Energia Viitorului (Fuel for the Future). În ciuda acestei teme, niciodată până acum nu a existat un mesaj mai puternic privind rolul fundamental pe care statul îl joacă în acest domeniu, mai ales în România. Într-o piață care se dorește tot mai liberalizată, tot mai aliniată la prețuri și tendințe europene, rolul statului devine cheie. De ce?

România nu își permite și nu are de ce să plătească un preț la gaze similar cu cel din UE din simplul motiv că românul este mai sărac decât austriacul.

România nu își permite să renunțe la reactoare nucleare sau la termocentrale pentru că așa fac țări cu flote de generare state of the art. Iernile nu se trec cu eoliene, așa că înlocuirea marilor unități este obligatorie. Și încă ceva. Eolienele acelea vor fi plătite de noi toți, prin facturi. Nu ne-a întrebat nimeni dacă le vrem. Dacă acesta este jocul, atunci cred că putem finanța și reactoare nucleare, ajutând astfel o întreagă industrie locală, nu producători de moriști cu fabrici în Germania sau Danemarca care iau piulițe de aici, în cel mai bun caz.

Este frumoasă discuția despre fel și fel de găselnițe inteligente, dar în România în 2015 consumatorii au stat în beznă 5 ore. În Italia au stat 20 de minute.

În România jumătate din case ard lemne pentru căldură. În România stai 8 luni de zile să-ți legi casa la rețeaua de gaze. În România un consumator stă 182 de zile să-și lege un depozit la rețeaua de energie. În Iraq durează mai puțin.
În România energia costă mai mult decât în Ungaria, dar paradoxal ungurii își încarcă telefoanele cu electricitate făcută de Hidroelectrica.
În România industria chimică moare, dar se fac conducte pentru a duce gazul din Marea Neagră în Austria.

„Energia este un bun fundamental pentru progresul societății. Acesta este modul smart de a vedea sectorul pe termen lung“, a spus Andrea Valcalda, head of sustainability în cadrul Enel, grup deținut de statul italian, tot la ZF Power Summit’17.

Concurența adevărată în sectorul energetic este o glumă, un lux pe care niciun stat nu și l-a permis. Nu este cazul să facă România extravaganțe. La Ministerul Energiei tocmai a venit un om nou. Să-i spună cineva că este cel mai puternic jucător din energie și să-și ia treaba în serios.

Roxana Petrescu, Editor energie

Edițiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediția electronică.

Pret: 100 lei (TVA inclus)