Anuarul ZF - Top 1.000 cele mai mari companii din România 2025

Argument anuar ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România 2025

Poate puțini s-ar gândi că între Top 1.000 companii din România și programele de inteligență artificială despre care se discută atât de intens în ultimii doi-trei ani în toată lumea există o strânsă legătură. În ce constă această legătură? Toată construcția pe care se bazează programele de inteligență artificială pornește de la lingvistica computațională, o știință care se numea lingvistică matematică în anii ’50 și al cărei fondator a fost, printre alții, marele lingvist american Noam Chomsky.

Chomsky, un om de știință foarte reputat, lingvist, care trăiește și astăzi și predă la prestigioasa facultate MIT din Statele Unite, s-a gândit că limbajul uman are în interiorul său o structură, adică verbul și substantivul sau predicatul și subiectul, în funcție de cum privești gramatical problema. În jurul lor, al verbului în principal și al substantivului, se adaugă restul elementelor care creează limba. Discuția este mult simplificată, dar pe această idee care a fost definită de Chomsky și alți cercetători sub numele de gramatică generativă s-a construit o întreagă teorie timp de decade. Cercetările au avansat din anii ’50 pâna în anii 2000 mult, dar au rămas la nivel teoretic până când puterea de calcul și digitalizarea au reușit să le și pună în practică. Pe baza acestei teorii a gramaticii generative și a lingvisticii devenite astăzi computațională, față de denumirea anterioară de lingvistică matematică, s-au construit modelele de inteligență artificială, despre care toată lumea vorbește că reprezintă o nouă revoluție după cea a internetului. Aceasta ar fi a cincea revoluție globală, după revoluția agriculturii, a industriei, a electricității și a internetului. Dar să ne întoarcem la Top 1.000 și legătura lui cu inteligența artificială. Din demersul anterior se înțelege faptul că toată inteligența artificială e bazată pe ideea de structură a limbii și pe ideea că limba se așază pe niște piloni în jurul cărora se construiesc textele propriu-zise. Exact acești piloni sunt pentru economia românească primele 1.000 de companii din punctul de vedere al cifrei de afaceri. Sunt piloni pentru că reprezintă jumătate din cifra totală de afaceri a celor 600.000 de companii din România, aceasta în primul rând, dar sunt piloni și pentru că în jurul acestor companii, practic, celelalte firme din România, mai mult sau mai puțin, creează o plasă sau un context, exact așa cum în jurul substantivelor și verbelor se așază celelalte elemente cu funcție morfologică și sintactică și creează articolul, eseul, cărțile de proză scurtă sau cele șapte volume ale romanului “În căutarea timpului pierdut” al lui Marcel Proust. Celelalte zeci, sute de mii de companii din sistemul de companii din România “completează” ceea ce creează primele 1.000 pentru că este foarte probabil să le fie furnizori sau clienți. Interesant este că, la fel ca în lingvistică, unde cu cât legăturile între cuvinte sunt mai strânse cu atât limba este mai bogată, și în economie, cu cât țesătura dintre companiile locale este mai strânsă, cu atât economia este mai performantă.

Ce înseamnă o legătură cât mai strânsă? Înseamnă ca firmele să fie cât mai integrate unele cu altele, adică să fie parte a unui lanț al valorii. Folosind acum termeni din geografie și din mecanica fluidelor, cu cât ai mai multe companii în amonte și în aval pentru prelucrarea materiei prime într-un produs final, cu atât valoarea adăugată din economie e mai mare. Spre exemplu, România pierde enorm pentru că exploatează și exportă cuprul în formă brută și nu-l prelucrează în fire care mai departe să fie folosite pentru echipamente sau mașini. La fel, suntem în top trei Uniunea Europeană la producția de floareasoarelui, de grâu și de porumb, însă importăm biscuiți, pâine congelată și alte produse alimentare cu un deficit în creștere cu 20-30% în fiecare an, ultima valoare ajungând la 6 miliarde de euro în 2024. De ce? Pentru că avem un “text și un context” foarte fragmentat al sistemului de companii din România, având mai degrabă fragmente disparate, cuvinte fără legătură între ele precum inventase un român în anii ’30, la Paris, o nouă formă de literatură, și anume dadaismul, sub numele lui Tristan Tzara. Și iată cum gramatica generativă pe care o învață studenții de la Litere în anii terminali are legătură deja nu numai cu lingvistica computațională și inteligența artificială pe care o învață studenții de la Matematică și Informatică, ci și cu domeniul științei economice și al dezvoltării unei economii printr-un sistem de companii. Nu întâmplător cibernetica, informatica și automatica sunt științe pe care românii și le-au pus în programele universitare cu mult înaintea altora. Probabil că din pasiunea (și) pentru literatură a profesorilor de la aceste facultăți a plecat totul -) Pentru cine vrea să aibă o imagine rapidă a economiei românești, nu are decât să răsfoiască acest anuar. Iar pentru cine vrea o imagine rapidă a acestui anuar, nu are decât să studieze graficele din pagina 14, care ne arată un fapt pe care noi îl luăm cam prea ușor și prea de-a gata.

În ultimii opt ani, exact de când apare acest anuar, cifra de afaceri a tuturor companiilor din România s-a dublat, la fel și cifra de afaceri a firmelor din top 1.000. Ce este interesant însă este că în aceeași perioadă profitul companiilor din top 1.000 s-a dublat sau a crescut un pic mai mult decât 100%, însă profitul total pe economie a cunoscut o creștere de patru ori! Interesant. Ne așteptam ca cei mari să fie mai pricepuți la profit decât cei mici, dar datele arată că nu au ținut pasul -). Iată că sunt momente când și cei mari trebuie să învețe de la cei mici, adică verbul și substantivul să învețe de la prepoziție, adverb și conjuncție. Și mai trebuie remarcat ceva – angajatul român și-a dublat performanța în ultimii șapte ani, nu numai angajatul celor mai mari 1.000 de companii din România, ci angajații tuturor companiilor din România. Dovada: numărul de angajați a cam rămas constant în această perioadă, însă cifra de afaceri și profiturile s-au dublat. Așa se întâmplă probabil într-o țară care iubește literatura. Câteodată contextul bate textul.

Argument de Sorin Pâslaru,
Redactor șef Ziarul Financiar
sorin.pislaru@zf.ro

Mai multe detalii puteți citi în Anuarul ZF – “TOP 1.000 Cele mai mari companii din România 2025”. PROIECT SUSȚINUT DE DELOITTE

Edițiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediția electronică.

Comandă anuarul mai jos la prețul de 500 de lei, TVA inclus.
 

Edițiile print se livrează doar pe teritoriul României. În afara țării puteți comanda doar în format digital. Pentru abonamente ZF, vă rugăm contactați-ne la adresa de e-mail claudia.mirt@m.ro.