Anuarul ZF - Top 1.000 cele mai mari companii din România 2026

2026 se anunță complicat și mulți se întreabă dacă anii de creștere a businessului cu peste 10% pe an vor mai reveni prea curând. Răspunsul stă exact în această ediție a anuarului Top 1000 de companii care are ca temă investițiile. De nivelul investițiilor celor mai mari companii din România, cu afaceri de peste 300 milioane de lei pe an, va depinde reluarea accelerată a creșterii economice. Dacă statul desfășoară în acești ani investiții masive, mai ales în infrastructura rutieră, având cel mai ridicat nivel al deschiderilor de noi kilometri de autostradă în 2025 și 2026, acum vine rândul marilor companii să folosească aceste facilități. Așa cum menționa recent un reprezentant al unei mari firme de logistică, o investiție de 1 miliard de euro în autostrăzi trebuie dublată de investiții de încă un miliard de euro în capacități de producție pentru ca noua infrastructură creată să-și atingă scopul: crearea de noi locuri de muncă și valoare adăugată. Aprobarea de către guvern a pachetului de măsuri de ajutoare de stat pentru companiile care activează în sectoare cu deficit comercial ridicat, în industria de armament, pentru cercetare-dezvoltare și pentru investiții strategice de peste 200 milioane de euro va trebui însoțită de road-show-uri nu neapărat pe piețele externe, cât în rândul marilor companii din diverse sectoare pentru a veni și investițiile. Prea puțini se gândesc că România trebuie “vândută” ca destinație în primul rând investitorilor români care sunt prezenți de multe ori doar într-o regiune și din cauza infrastructurii deficitare au rămas insularizați. Aceasta este de fapt și explicația pentru care capitalul privat românesc nu s-a agregat suficient până în acest moment astfel încât să iasă cu mai mult curaj în străinătate. Pentru că nu a ajuns suficient de repede la o masă critică prin scalare. Nu a avut acces la circuite fluide între regiunile țării, astfel încât poți vedea diverse rețele de retail, producători de carne sau de materiale de construcții care au rămas cantonați într-o anumite regiune pentru că România nu a trecut încă munții cu o autostradă.

Al doilea pilon, care este trecut cu vederea în general deși este factorul principal de progres, este creșterea productivității dată de absorbția noilor tehnologii. Nimeni nu-și mai amintește acum cum se circula în era pre-Google Maps sau Waze spre exemplu. Dar cine a calculat cât timp se economisește per ansamblu din acest simplu ghidaj care a devenit esențial pentru transportatori sau cursele de taxi? Cu toate tarele lor din punct de vedere fiscal, Uber si Bolt au creat practic piață nouă – au apărut furnizori noi ai serviciilor de taxi și consumatori noi. Sunt situațiile din economie în care 2 plus 3 nu fac 5, ci 6. Înainte de apariția acestor noi instrumente digitale, un economist nu ar fi putut prognoza o rată de creștere atât de mare într-o industrie “plictisitoare”, care nu lăsa deloc să se întrevadă potențialul exploziv oferit doar de faptul că au devenit mult mai ușoare și mai prietenoase serviciul de taxi și înrolarea ca furnizor de taxi. Platformele de comenzi de la restaurante, iarăși, au dat șansa pentru numeroase afaceri de familie să accelereze creșterea, pentru că acestea sunt și un instrument de marketing. Nu mai vorbim de comerțul electronic, care adaugă, nu înlocuiește comerțul tradițional, sau de platformele buy now pay later, spre exemplu, care din punctul de vedere al băncilor nu au inventat roata. Sunt un credit de consum pur și simplu, însă iată că aceeași ușurință de folosire, butonul de lângă ultimul model de adidași creează imediat piață nouă.

Frumusețea businessului este dată de creativitatea antreprenorilor care nu sunt mulțumiți niciodată și văd mereu noi soluții, noi posibilități de produse. De aceea economia nu este un joc cu sumă nulă, ci mereu pe plus, chiar și când PIB-ul scade. Presiunea pe organizații de a deveni mai bune de fapt crește în perioade critice așa încât câștigurile de productivitate sunt și mai mari. De fapt, dublarea productivității, a cifrei de afaceri per angajat în România între 2015 și 2025 se datorează și perioadei grele 2009-2012 care a impus un alt ritm în companii, iar când au avut condiții bune multe firme au explodat și și-au majorat de zece ori cifra de afaceri în zece ani. Aveți încredere că soluțiile sunt la voi, aveți încredere că puteți depăși aceste perioade! Puterea este la oameni, nu a vremurilor.

Argument de Sorin Pâslaru,
Redactor șef Ziarul Financiar
sorin.pislaru@zf.ro

Mai multe detalii puteți citi în Anuarul ZF – “TOP 1.000 Cele mai mari companii din România 2026”.

Edițiile print sunt valabile în limita stocului disponibil. În cazul în care stocul se epuizează va fi livrată ediția electronică.

Comandă anuarul mai jos la prețul de 550 de lei, TVA inclus.

Pentru abonamente ZF, vă rugăm contactați-ne la adresa de e-mail claudia.mirt@m.ro.