Suprematia confuziei

Nici crima in sine, nici suspansul anchetei pe care o presupune aceasta nu constituie subiectul filmului “Amprenta unui asasin”, al carui erou este politistul-model Vincent LaMarca, interpretat de Robert De Niro. Autor al unor filme precum “Rob Roy” sau “Sacalul”, regizorul Michael Caton-Jones ne propune de aceasta data sa-l insotim pe parcursul unei interesante si dense povesti despre vinovatie si ispasire, despre inocenta si confuzie, dar mai ales despre dificultatea (si uneori povara) de a fi parinte. Chinuit el insusi de un trecut traumatizant, dupa ce tatal i-a fost executat pe scaunul electric, politistul LaMarca este fortat sa treaca din nou prin infernul indoielilor atunci cand fiul lui, pe care l-a parasit la varsta de 14 ani, este suspectat de crima. Aceasta este insa doar premisa unui traseu narativ pe care regizorul il gandeste nu ca pe un thriller politist, ci ca pe o drama cu implicatii profunde, antrenand culpabilitati corozive si erori existentiale si interactionand mai mult decat la nivelul formei cu un peisaj dezolant de sfarsit de lume care isi pune amprenta peste toate. In fond, povestea politistului chemat sa-si aresteze fiul abandonat nu pare sa beneficieze de vreo rezolvare posibila. Dependent de droguri, fiul suspect, acum in varsta de 28 de ani (si la randul lui tata al unui baietel pe cale sa fie si el parasit), nu are nici un fel de circumstanta atenuanta din partea politistilor, mai ales cand acestia isi vad ucis un coleg pe parcursul anchetei. Iar substanta filmului si meritul sau de a fi mai mult decat o poveste strabatuta de focuri de arma tocmai de aici decurg. Pentru ca nimic nu apare mai convingator si mai omenesc decat framantarea acestui politist doborat de confuziile dezolante care-i schimba destinul. Ce daca tatal lui nu era vinovat de crima care i s-a pus in spate dintr-o confuzie regretabila? Ce daca fiul sau ar putea fi inchis sau mai curand impuscat fara sa fie vinovat? Hotaratoare sunt doar concluzia la care se ajunge prin prezentarea faptelor in presa si, in continuare, dorinta opiniei publice de a sti cazul inchis si tapul ispasitor pedepsit. Pus in fata unei lupte inegale cu un intreg sistem de prejudecati, detectivul LaMarca este nevoit si faca fata efectelor unor actiuni presupuse ca fiind criminale, desi cauzele il depasesc. Asa cum a simtit toata viata in ceafa durerea ascutita a baiatului ramas fara tata din cauza unei erori judiciare, tot asa se vede nevoit sa adauge la aceasta suferinta chinul insuportabil al parintelui ramas fara copil din nou dintr-o eroare judiciara. Ce va face acest om torturat de trecut si inspaimantat de viitor este din nou o optiune interesanta, pe care nu o vom dezvalui aici. Trebuie spus doar ca spectatorii acestei drame intense si istorisite pe un ton ferm de regizor nu vor pleca din sala dezamagiti. Extrem de uman datorita faptelor pe care le prezinta, dar si interpreaarilor foarte nuantate ale unor consacrati ca De Niro (in sfarsit in vechea lui forma, dupa ce in ultimii ani a abordat tot felul de comedioare mai mult sau mai putin inspirate) si Frances McDormand, ori ale unor tineri mai putin cunoscuti, dar talentati precum James Franco (care a primit Globul de Aur pentru interpretarea lui James Dean intr-o serie TV) sau Eliza Dushku – care-i tine piept lui De Niro -, filmul ramane o poveste stranie si intunecata, speciala si trista, despre iubire si curajul de a o oferi, despre responsabilitate si ispasire, dar si despre necesitatea de a recupera orice farama de speranta intr-o lume care ii permite din ce in ce mai rar justificarea.

“Amprenta unui asasin” / “City by the Sea” Productie SUA, 2002. Regia: Michael Caton-Jones. Cu: Robert De Niro, Frances McDormand, James Franco, George Dzundza, Patti LuPone, Eliza Dushku, William Forsythe. Distribuit de: New Films Romania. Premiera: 2 mai