Ministrul agriculturii Valeriu Tabără a prezentat ieri proiectul în parteneriat public-privat al canalului de irigație Siret-Bărăgan în valoare de 3,6 mld. euro, însă nu a venit cu date mai concrete privind numele unui investitor străin interesat de proiect sau modul în care va fi exploatat canalul.
“Este un obiectiv major de investiții început înainte de 1989 pe care l-am readus în actualitate. Dacă luăm cele patru etape de construcție la nivelul costurilor bazate pe prețurile din 2003, ajungem la un cost total de 3,6 miliarde de euro pentru întreg proiectul”, a declarat ieri Valeriu Tabără.În ultimul deceniu aproape fiecare ministru, premier sau președinte a venit cu proiecte investiții majore, însă niciunul dintre aceștia nu a trecut de faza de declarații. Ieri a fost rândul ministrului Valeriu Tabără să își prezinte proiectul, acesta venind cu estimări de cost la prețuri din 2003.
Dacă va fi finalizat, canalul Siret-Bărăgan va deveni cel mai
important proiect de investiții în agricultură al României din
ultimii 20 de ani. Canalul, care ar trebui să aibă o lungime de 200
de kilometri și ar urma să străbată județele Vrancea, Brăila, Buzău
și Ialomița, face parte din lista celor 17 proiecte în PPP
prezentate recent de Guvern. Construcția acestui canal de irigații
a fost începută în timpul comunismului în urmă cu 25 de ani, când
au fost finalizați 11 kilometri plus amenajările adiacente, iar pe
o distanță suplimentară de 50 de kilometri s-au făcut lucrări,
dar acestea nu sunt finalizate. În condițiile estimărilor actuale
privind costurile, valoarea proiectului ar egala-o pe cea a
autostrăzii Sibiu-Pitești, alt proiect propus pentru parteneriatul
de tip PPP, sau ar reprezenta jumătate din prețul construirii
reactoarelor trei și patru ale centralei nucleare de la
Cernavodă.
Rămân semne de întrebare
Toate parteneriatele private propuse de autorități până în prezent au ridicat semne de întrebare privind modul în care vor fi finanțate respectivele proiecte, ce tip de parteneriat va fi ales, cu ce va veni statul român sau cum vor genera profit aceste proiecte pentru ca investitorii să își recupereze investiția.
Florian Nițu, managing partner în cadrul casei de avocatură Popovici, Nițu & Asociații, spune că din punct de vedere juridic proiectul canalului de irigație Siret-Bărăgan este viabil în condițiile modificărilor recente aduse de Guvern cadrului legislativ al parteneriatelor public-privat.
“Proiectul se poate face, însă rămâne problema privind
finanțarea investiției și rămân semne de întrebare privind
funcționalitatea legislației atâta timp cât nu a fost finalizat
niciun astfel de proiect până în prezent”, explică Nițu.
Plus în agricultură de 120 mil. euro pe an
Dacă ar fi realizat și ar deveni funcțional, canalul Siret-Bărăgan ar permite irigarea unei suprafețe de 700.000 de hectare de teren agricol, conform estimărilor MADR, ceea ce ar însemna o creștere de circa 200% de la cele 400.000 de hecare irigate în prezent.
Irigarea celor 700.000 de hectare de teren agricol ar putea aduce creșterea recoltelor de grâu sau porumb cu 330.000 de tone, respectiv 513.000 de tone pe lângă creșteri și pentru recoltele de floarea soarelui, furaje, fructe sau struguri. Echivalentul în bani al acestor sporuri de producție s-ar putea ridica la 120 de milioane de euro, la prețurile actuale pe piețele internaționale, potrivit MADR.
Cu ajutorul acestui proiect ministrul Valeriu Tabără speră că va transforma România în exportator de produse agro-alimentare, însă având în vedere creșterea valorică anuală a producției agricole cu 120 de milioane de euro acest lucru este puțin probabil. Anul trecut România a înregistrat un deficit comercial de circa 700 milioane de euro pentru produsele agro-alimentare, exporturile ridicându-se puțin peste 3 miliarde de euro în timp ce importurile au avut o valoare de circa 3,7 miliarde de euro.