“Vrem ca din 2011 să începem construcția acestor depozite și să continuăm susținut acest proiect pe mai mulți ani. Intenția noastră este să îi atragem pe producători, să îi organizăm în asociații și să îi implicăm în gestionarea acestor depozite alături de autoritățile locale pentru a fi parte la profit”, a declarat pentru ZF Valeriu Tabără, care crede că prin intermediul unor depozite agro-alimentare de mare capacitate la nivel național va scădea piața neagră, intermediarii fiind nevoiți să ia pe factură marfa de la aceste centre de colectare pentru a merge mai departe cu ea în piețe sau în marile rețele de magazine.
Autoritățile spun că deja au identificat bazinele legumicole și centrele unde se produc fructe și unde este nevoie de depozitare, printre acestea numărându-se și Dăbuleni, zonă cunoscută pentru producția masivă de pepeni.
“Inițial vom construi 26 de depozite cu bani de la bugetul de stat, prin intermediul unui program strategic al guvernului. Avem suportul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, necesarul fiind de 15,5 milioane de euro pentru prima fază. În paralel vom încerca prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și al Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) să susținem , cu bani europeni, înființarea altor depozite, întrucât necesarul local este de 80-100 de astfel de centre de colectare”, anunță Tabără, spunând că programul va fi discutat în Guvern săptămâna aceasta.
Cele 26 de depozite de mare capacitate, cu atmosferă controlată, urmează să preia producția fermierilor din zonele legumicole și horticole cu tradiție să le păstreze în condiții bune și să se implice în comercializarea acestora, împreună cu fermierii, urmând să alimenteze marile orașe cu fructe și legume românești.
În prezent, fermierii locali au probleme cu valorificarea produselor agricole întrucât nu dispun de capacități de depozitare.
De cele mai multe ori sunt nevoiți să vândă marfa direct din câmp sau din gospodărie la prețuri foarte mici pentru a putea începe următorul ciclu de producție.
Intermediarul stabilea prețul în defavoarea fermierului
Lipsa de bani pentru semințele și inputurile necesare următoarei producții îi determină pe intermediari, care de cele mai multe ori cumpără fără acte, să stabilească prețul în defavoarea fermierului, pentru a o vinde mai departe în retail la prețuri de 3-4 ori mai mari.
“Depozitele vor rezolva problema intermediarilor. Chiar dacă fermierii nu vor da mai scump marfa către depozit, există șansa ca ea să ajungă mai ieftin în magazine, întrucât nu se mai interpun alte persoane în acest proces”, este de părere Remus Furdui, un fermier din Făgăraș care a încercat să mențină grupul de producători Cartof de Făgăraș, care număra 40 de fermieri, dar care a fost nevoit să renunțe la firmă și să depoziteze în prezent marfa pe care o obține de pe 12 hectare la “oameni, prin sat”, după cum spune chiar el.
“Oamenii nu mai riscă să ia bani de la bancă”
Cele mai multe asociații de producători dintre cele peste 100 înregistrate la jumătatea acestui an la Ministerul Agriculturii nu au rezistat din lipsa banilor pentru investiții în dezvoltare și din dorința fermierilor de a-și vinde separat marfa fără acte pentru a nu mai plăti impozite la stat. “Oamenii nu mai riscă să ia bani de la bancă, la noi nici dacă s-ar strânge tot satul nu am face rost de bani pentru investiții. Am desființat asociația de producători de legume și fructe pe care o aveam pentru că fiecare a preferat să vândă pe cont propriu. În România, dacă nu vine cineva cu banii pentru a investi într-un depozit nu se poate face nimic, țăranii nu au putere, mai ales că tot tineretul a emigrat la oraș, iar singurii care mai lucrează pământul sunt cei în vârstă”, spune Petru Ghiță, proprietarul companiei Prod Agricola din Giurgiu.
Potrivit lui Ghiță, cea mai importantă problemă sunt angrourile de legume și frute de la care se aprovizionează marile lanțuri de magazine.
Cine investește în depozite
- La Craiova, compania Marigaz Trade a construit un depozit modern de colectare a fructelor și a legumelor, care însă plătește fermierul la 21 de zile după ce a primit produsele.
- Capacitatea de depozitare este de 3.000 de tone.
- În cazul în care marfa se strică, fermierul nu mai primește nimic.
- Depozitele în care va investi statul vor avea fiecare în jur de 15.000 de tone.
- În ceea ce privește capacitatea, pe tona de legume, investiția este între 800-1.200 de euro în funcție de dotări.