În vremurile spre care trebuie să coborâm pentru a afla etimologia englezescului target luptele se purtau cu spada, cu lancea sau cu săgețile slobozite din arc, iar apărarea nu se găsea săpând gropi în pământ, ci pe cal sau în picioare, în spatele unui scut. Bărbații erau mai bărbați (ceea ce nu înseamnă că și femeile erau mai femei, iar copiii – mai copii).
Pe ambele maluri ale Canalului Mânecii pavezele masive, în general dreptunghiulare, ale cavalerilor erau diferite de cele ușoare ale pedestrașilor, al căror nume, targe (rostit ca în franceză, tarj), era de proveniență germanică. Normanzii lui Wilhelm Cuceritorul (devenit rege al Angliei în 1066) au întărit folosirea numelui și a obiectului desemnat și au impus chiar, pe la 1400, diminutivul franțuzesc targette (rostit, inițial, ca în franceză, tarjét), numele unui scut mic și rotund.
Cuvântul a supraviețuit cu sensul inițial până la jumătatea secolului al XVIII-lea, când apare prima atestare a sensului modern din engleză, acela de “țintă” (țintele pe care se exersau arcașii semănau cu scuturile rotunde folosite pentru apărare). Sensul figurat, aplicat întâi oamenilor (țintă a batjocurii, de pildă) datează de pe la jumătatea secolului al XIX-lea, iar cel actual, de “scop, țel, obiectiv”, este relativ recent, datând de la sfârșitul anilor ’40. Atunci a început glorioasa carieră a lui target în limbajul marketingului și în cel al politicii.
În română, păstrându-și grafia originară din engleză, dar pronunțat diferit (în engleză: tárghit; în română: tárghet) cuvântul a intrat târziu, după 1990, în romgleza tinerilor cu lecturi de peste Ocean. După o intensă și adeseori supărătoare folosire, după ce și-a dezvoltat (fără a renunța la grafia și pronunția englezească) o adevărată familie, nici target, nici derivatele lui nu figurează, încă, în dicționarele românești de limbă.
În româna actuală, target are cel puțin cinci sensuri:
1. Public-țintă (“Deși «targetul» acestui tip de (sub)producții este adolescenta acneică, filmul a rulat la cinema «Studio», unde ultimul picior de adolescentă acneică a călcat acum vreo 50 de ani”, R.lit. 35 / 03 p. 23)
2. Obiect vizat de o campanie publicitară (“Targetul este orice lift bun pentru a face publicitate în ascensor”, G. suplim. Banii 11 III 08 p. VII)
3. Obiectiv, scop de atins (“Trebuie să mergem mai departe pentru că avem planuri, există targeturi…”, wall-street.ro 28 X 09)
4. Nivel, valoare (“Targetul în vânzări, un factor motivațional”, wall-street.ro 19 X 06).
5. Standard (“Toshiba stabilește noi targeturi de mediu”, ecomogazin.ro 11 V 08)
Verbul a targeta și-a dezvoltat și el cel puțin trei sensuri:
1. A stabili publicul țintă al unei campanii de publicitate sau al unui produs (“șCțampanie ce se adresează unui public-țintă care nu este nici pe departe cel targetat de bancă…”, Cotid. 30 IV 09 p. 2)
2. A stabili preferințele unui public-țintă și a realiza un produs în funcție de acestea (“Avantaje a fost prima revistă foarte bine targetată de la noi”, Obs.cult. 127 / 02 p. 18)
3. A limita, a localiza, a restrânge o campanie la un anumit public-țintă sau la o anumită zonă (“Însă dacă îi pun la dispoziție clientului posibilitatea de a-și targeta campania doar pe județul Mureș chiar și pe Pro Tv, asta schimbă socoteala”, Money.ro 9 IV 10).
Targheta-m-aș și n-am cui / targheta-m-aș junelui / tânăr cetitorului / dar mi-e tânărul scârbit / de zăbava de cetit…
Exemplificări și datări pentru sensurile și cuvintele noi din acest articol veți găsi în ediția a treia a DCR (Dicționarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, București). Filolog (absolvent de spaniolă-română al Universității București). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista “Lumea” (1978-83), redactor la Editura Politică și ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor și administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător și publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferințe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătărețu, Fărâmiță Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul și conservele de casă. Dorințe: să aibă nepoți. Are un nepot.