Bursa din Sao Polo urma sa fie inchisa timp de doua ore in dimineata zilei de 15 aprilie 1998, pentru ca privatizarea pe cale de a fi incheiata era cea mai mare la care asistase America Latina.
Inarmat cu doua plicuri, unul continand 1,78 miliarde de dolari, si celalalt o suma suplimentara de 500 milioane de dolari, oficialii consortiului Light din sectorul energetic soseau la bursa pregatiti sa concureze pentru achizitionarea unui pachet de actiuni in cadrul Electropaulo Metropolitana, compania de electricitate cu sediul in Sao Paolo, relateaza Financial Times.
Principalii actionari ai consortiului erau AES, marele grup energetic din Statele Unite, Electricite de France, Houston Industries si CSN, o companie braziliana din sectorul otelului. #leadend#
Light avea doi rivali: acum cazuta in disgratie Enron, si VBC, un grup brazilian. Insa, in scurt timp a devenit evident ca Enron si VBC erau simpli privitori. Brokerul Light a inmanat primul plic, castigand Electropaulo la pretul minim.
A fost un dezastru pentru guvernul brazilian. Cea mai pretioasa companie din sectorul energetic scoasa la vanzare in acel an, Electropaulo, cu 5 milioane de clienti, era asteptata sa atraga mai multe sute de milioane de dolari peste pragul minim.
Intelegerea ascunsa
“Surpriza, uimirea si confuzia au fost totale dupa terminarea licitatiei,” a declarat un bancher de investitii care a consiliat guvernul. “Am fost surprinsi cand Enron nu a lansat nici o oferta pentru ca existau toate indicatiile ca va face acest lucru”.
Enron estimase valoarea maxima a Electropaulo la aproximativ 3 miliarde de dolari.
Acest esec in privatizare a scos la lumina o serie de pericole inerente ce apar in cazul in care mari corporatii investesc in piete in formare. Desi guvernul brazilian isi dorea cu disperare ofertanti viabili, nu si-ar fi putut imagina ce urma sa se intample.
In dimineata zilei de 15 aprilie, AES si Enron au incheiat o intelegere. Light pretinde ca nu a stiut nimic despre intelegerea respectiva.
“Am crezut ca intelegerea incheiata de fostul director executiv al AES Oscar Prieto este una neprofitabila,” declara Hugh Rice Kelly, fost consilier general al Houston Industries.
Oferta facuta de AES companiei Enron a fost una simpla. In schimbul nedepunerii nici unei oferte, Enron urma sa construiasca o centrala electrica impreuna cu AES, ce urma a furniza electricitate companiei Electropaulo. Enron urma sa fie principalul operator al centralei, colectand taxele pentru ambele companii. De asemenea, Enron era cea care urma sa furnizeze tot combustibilul necesar, prin intermediul cotei detinute in cadrul conductei de gaze Bolivia-Brazilia.
Un fost angajat al Enron a evaluat tranzactia la aproximativ 200 milioane de dolari, in timp ce un altul a declarat ca aceasta are o valoare de pana la 800 milioane de dolari.
Mai multe surse confirma faptul ca Tom Tribone, director al AES in Brazilia, a contactat-o pe Rebecca Mark, director executiv al Enron International, cu o zi inainte de licitatie, transmitandu-i ca echipa sa va contacta compania Enron in seara respectiva. Tribone a negat aceasta dezvaluire, insa.
In seara respectiva, Priesto si David Travesso, un alt director al AES, au contactat birourile din Sao Paolo ale companiei Enron. Acestia au discutat cu Jim Bannantine, director al Enron South America, Diomedes Christodoulou, un consultant care a devenit mai tarziu co-director al ESA, si Mitch Taylor, un specialist in domeniul dezvoltarii corporatiste.
Acestia au fost sustinuti de Robert George, avocat in subordinea lui Randy Young, principalul avocat al companiei Enron in Brazilia. Toti acestia au refuzat sa comenteze.
Cand mana nu stie ce face capul
Oficialii Enron au considerat ca au incheiat o intelegere extrem de profitabila. AES nu stia ca de fapt Ken Lay, presedinte al Enron, decisese deja sa nu depuna nici o oferta pentru Electropaulo. La amiaza, dupa un schimb de faxuri intre birouri, Travesso a cerut permisiunea unui director al Light de a semna intelegerea.
“I-am spus lui Travesso ca Light nu va onora intelegerea respectiva. Refuzul meu a fost categoric,” declara directorul respectiv.
Travesso i-a transmis lui Prieto sa semneze contractul oricum. Prieto, in prezent presedinte al Comgas din Brazilia, neaga ca ar fi fost implicat in negocierile respective.
Compania Light luase in considerare incheierea unei intelegeri similare cu VBC, insa s-a razgandit la sfatul avocatilor sai.
Intre timp, Enron nu obtinuse inca aprobarea de la sediu. Rob Walls, consilier general al Enron International, s-a multumit cu acordul exprimat de consilierul brazilian, iar intelegerea a fost semnata.
Dupa incheierea licitatiei s-a organizat o conferinta pentru a se relata cele intamplate, dar toti au fost de acord ca nu ar trebui facute nici un fel de dezvaluiri.
Cateva saptamani mai tarziu, Rice Kelly i-a spus consilierului general al companiei Enron ca Houston Industries nu va onora intelegerea incheiata pentru ca AES nu a beneficiat de acordul Light. Intre timp, Walls s-a intalnit cu un avocat din cadrul firmei Unhoa Canto din Houston si si-a exprimat in treacat surpriza cu privire la incheierea intelegerii. Raspunsul avocatului a fost clar: intelegerea nu ar fi trebuit sa fie incheiata.
Pe 17 august, Enron a trimis companiei Light o hotarare de anulare a intelegerii, iar Houston Industries, singurul actionar al Light care a raspuns, a declarat ca nu va semna aceasta decizie pentru ca de fapt intelegerea nu era valabila.
Ceilalti actionari ai companiei Light au declarat ca nu au fost la curent cu incheierea intelegerii respective.
“Avand in vedere structura tranzactiei in 1998 si faptul ca AES nu realiza nici o investitie, achizitia Metropolitana de catre Light nu a fost adusa la cunostinta consiliului de conducere al AES decat in momentul finalizarii licitatiei,” spune Paul Hanrahan, presedinte si director executiv al AES.
“Travesso, Prieto si Tribone au parasit compania inainte de iunie 2002 din motive care nu au nici o legatura cu aceasta afacere”.
Nu este clar inca ce masuri vor fi luate de catre autoritatile braziliene. Avocatii brazilieni spun ca ar putea fi lansate acuzatii penale, dar ca astfel de masuri sunt luate foarte rar de catre guvern.