Politica BNR a intrat in vizorul Guvernului si al Parlamentului: premierul Calin Popescu-Tariceanu afirma ca utilizarea in mod excesiv de catre BNR a unor instrumente monetare poate reprezenta un factor de incetinire economica, in timp ce seful Comisiei de buget-finante din Senat, Varujan Vosganian, il asteapta la Parlament pe guvernatorul Mugur Isarescu pentru a explica cresterea constanta a rezervei valutare, care a trecut de 18 mld. euro.
In acelasi timp, FMI considera ca, desi a adoptat recent strategia de tintire directa a inflatiei, politica BNR inca este puternic influentata de alte obiective macroeconomice.
“Utilizarea in mod excesiv a unor instrumente monetare poate reprezenta un factor de incetinire economica si, de aceea, incercam sa calibram foarte atent masurile bugetare cu cele monetare astfel incat sa mentinem un rim de crestere important”, a declarat ieri premierul Tariceanu, intr-un interviu acordat agentiei Mediafax.
In aprilie, dobanda de interventie a BNR, de 8,5%, a devenit substantial real pozitiva in conditiile scaderii inflatiei anualizate la 6,92%. In acelasi timp, majorarea cu un punct a dobanzii la inceputul lui februarie a ajuns sa scumpeasca inclusiv creditele in derulare legate de ratele interbancare, ceea ce ar putea fi considerat un factor de ingreunare a activitatii companiilor.
FMI crede insa ca pierderea de credibilitate suferita de BNR dupa ratarea tintei de inflatie pe 2005 ar putea fi recastigata tocmai prin folosirea dobanzii ca principal instrument de contracarare a presiunilor inflationiste, precum si printr-o discutie publica deschisa asupra motivelor care au provocat ratarea, inclusiv asupra erorilor de politica monetara. De altfel, Fondul estimeaza ca si tinta pe 2006 va fi ratata, din cauza impactului negativ al experientei din 2005 la nivelul asteptarilor inflationiste, a efectului intarziat al relaxarii monetare din toamna trecuta si a salariilor mai mari.
Pe de alta parte, lupta BNR cu inflatia prin cresterea dobanzii si a volumului lichiditatilor atrase de pe piata monetara devine din ce in ce mai costisitoare: la sfarsitul primului trimestru banca centrala inregistra pierderi operationale de aproape un miliard de euro, mai mult decat pe intreg anul 2005. Spre deosebire de situatia din 2004, BNR nu a mai putut acoperi pierderea de anul trecut din reevaluarea rezervei valutare din cauza diferentelor de curs favorabile.
La sfarsitul lui aprilie, BNR avea in stoc lichiditati in lei atrase de la banci in valoare de circa 6 miliarde de euro, in contul carora are de platit dobanzi.
Guvernatorul, chemat la Parlament
Varujan Vosganian, seful Comisiei de buget-finante din Senat, intentioneaza sa-l invite saptamana aceasta la Parlament pe guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, pentru a explica pana unde va mai creste rezerva valutara a bancii centrale si cat de mari sunt costurile de administrare a acesteia.
La sfarsitul lunii aprilie, rezerva ajunsese la aproape 18,3 miliarde de euro, fiind de peste trei ori mai mare decat in urma cu trei ani.
Vosganian spune ca este vorba de o suma foarte mare de bani, mai mare chiar decat bugetul de stat, si ar trebui discutat cat este bine sa mai creasca.
De la inceputul lui 2006, rezerva valutara a crescut cu aproape 9%, desi banca centrala sustine ca nu a mai cumparat devize de pe piata interbancara din octombrie 2005. Principala sursa de crestere o constituie rezervele minime obligatorii pe care bancile comerciale sunt obligate sa le constituie din sursele atrase in moneda straina si al caror nivel a urcat din martie la 40%.
La sfarsitul lunii martie, pasivele externe ale bancilor ajunsesera la aproape 8,5 miliarde de euro, in crestere cu 66% fata de aceeasi perioada a anului trecut.