Țările cu probleme de lichiditate din Europa Centrală și de Est revin asupra reformelor din sectorul pensiilor pentru a-și menține datoria publică sub control din cauza refuzului UE de a ține cont de aceste schimbări în momentul calculării valorii datoriei, scrie Financial Times.
Sub presiunea Băncii Mondiale, multe țări și-au reformat sistemele de pensii cu un deceniu în urmă, făcându-le mai rezistente în fața viitoarelor schimbări demografice prin obligarea salariaților în a-și pune o parte din contribuțiile sociale obligatorii în fonduri private.
Nouă țări membre ale UE, printre care și România, cer o modificare a regulilor de contabilitate publică pentru că acestea întâmpină probleme din cauză că reglementările UE nu consideră fondurile de pensii respective drept publice, ceea ce împinge în sus nivelul datoriei publice.
În cadrul ultimei reuniuni a liderilor UE de la sfârșitul lunii octombrie, cele nouă țări care cer schimbarea reglementărilor au câștigat un compromis, care nu modifică regulile, dar permite o perioadă de cinci ani în care datoriile create de reformarea sectorului pensiilor ar putea fi luate în considerare în momentul punerii în aplicare a pactului de stabilitate și creștere, care stabilește limite oficiale legate de datorii și deficite publice în cadrul blocului.
Totuși, Jacek Rostowski, ministrul polonez de finanțe, a declarat că “în lipsa unei schimbări a modului în care este calculată datoria publică a Poloniei, intrarea acestei țări în zona euro va fi imposibilă”.
Pentru a-și respecta promisiunea de reducere a taxelor și acoperire a deficitului care rezultă în finanțele publice, guvernul ungar a anunțat în octombrie că va redirecționa componenta privată a pensiilor publice către bugetul de stat timp de 14 luni, extrăgând din aceste fonduri 380 de miliarde de forinți (1,9 mld. dolari) anul viitor.
În plus, guvernul a anunțat că dorește ca până la 90% din pensiile din pilonul doi să revină în sistemul de stat. Executivul intenționează să utilizeze 530 mld. forinți (2 mld. euro) din aceste active pentru finanțarea bugetului, ceea ce va permite Ungariei să atingă ținta de deficit de sub 3% anul viitor.
Circa 3 milioane de unguri sunt obligați să plătească 8% din salariul brut în contul fondurilor private de pensii, care din 1997 au acumulat active de aproape 3.000 miliarde de forinți (11 mld. euro). Decizia a stârnit nemulțumirea Stabilitas, asociația care reprezintă industria pensiilor private din Ungaria, iar economiștii avertizează că deși guvernul își va atinge țintele fiscale pe termen scurt, acesta acumulează probleme pentru viitor și evită adoptarea unei reforme structurale mai semnificative.
În cadrul guvernului polonez, părerile par a fi împărțite. Premierul Donald Tusk a declarat că “nu vor exista turbulențe sau schimbări radicale” în sistemul de pensii. Pe de altă parte însă Waldemar Pawlak, ministrul economiei, a declarat că o înghețare temporară a plăților către pilonul privat, către care polonezii direcționează în prezent 7,3% din salarii, ar putea fi “forțată de o situație de criză”.