Daca v-ati gandit cumva ca ar fi o afacere sa investiti in agricultura si intamplator va aflati prin Buzau, evitati sa va intalniti cu Gheorghe Tuzu, directorul Agroglobal. Incercati mai bine o brosura mobilizatoare editata de Ministerul Agriculturii sau aduceti-va aminte de momentele idilice petrecute in copilarie cu bunicii de la tara. Si asta nu pentru ca Tuzu nu s-ar pricepe la agricultura sau pentru ca ar fi rau intentionat. Ci din cauza pesimismului sau, invers proportional cu optimismul guvernamental referitor la situatia agriculturii romanesti. Dupa o discutie cu Tuzu, agricultura o sa vi se para cu siguranta un sport extrem. Obstacolele, in viziunea lui, sunt nenumarate: subventiile mici si care vin greoi, ajutoare directionate numai catre unii, frica bancilor in creditarea agriculturii. Ai scapat de inghet, te loveste seceta, vine un val de daunatori. Daca dupa toate astea mai vrei si despagubiri, mai asteapta putin pana ti se declara zona ca fiind calamitata. In final, daca ai obtinut ceva productie, nu prea ai unde sa o vinzi. Sunt cateva din remarcile lui Tuzu referitoare la acest an agricol. Numai ca toate acestea nu-l impiedica sa se ocupe in continuare de agricultura.
Agroglobal Buzau este o fosta societate prestatoare de servicii in agricultura, care de trei ani a luat in arenda 8.000 de hectare de teren numai de la tarani, evitand sa ia pamant de la Agentia Domeniilor Statului (ADS), ceea ce ar fi fost prohibitiv, din cauza redeventelor mari.
“Am intrat foarte bine in iarna, dar din pacate, din cauza temperaturilor oscilante, o parte din grau si cultura de orzoaica in totalitate au fost pierdute. La graul ramas totusi in cultura a aparut fenomenul de piticizare, din cauza acelorasi cauze. La inghet am avut calamitate circa 1.440 de hectare pentru care am primit sumele din asigurari, urmand sa mai primim despagubiri pentru cealalta suprafata de 2.400 de hectare ramasa in cultura, care a fost pierduta din cauza secetei din primavara si de la inceputul verii. Si, ca tacamul sa fie complet, in aceasta perioada au aparut si daunatorii, care la randul lor au dus la pierderea unei importante culturi de grau”, spune Gheorghe Tuzu, directorul general al Agroglobal Buzau.
Pierderile estimate la preturile care exista acum pe piata se ridica undeva la circa 60 de miliarde de lei la grau si orzoaica. Judetul Buzau nu este inclus intre zonele calamitate de seceta. “Din cauza faptului ca unele zone, desi au fost afectate de seceta, nu au fost declarate ca fiind calamitate, nu au fost dati banii pentru asigurari, iar aceasta situatie reduce semnificativ increderea agricultorilor in societatile de asigurari. Daca nu ni se dau acesti bani de asigurari, nu cred ca imi voi mai asigura culturile pentru anul viitor”, explica Tuzu.
In locul culturilor calamitate au fost semanate 360 de hectare de coriandru, pentru care este asigurata desfacerea in tara, dar la care, din cauza secetei, au fost recoltate de pe unele sole doar 60 de tone. Aceeasi problema s-a ivit si la mustar, unde de pe 550 de hectare au fost recoltate doar 70 de tone.
Una din culturile care promit, deocamdata doar din punctul de vedere al productiei, este cea de floarea-soarelui, care a acoperit 1484 de hectare, iar productia medie estimata este de 1.100 kg la hectar. Porumbul a ocupat 1.820 de hectare, iar alte 200 de hectare au fost cultivate cu floarea-soarelui si porumb de samanta. Pentru anul viitor, Agroglobal se va axa pe 3-4 culturi, ponderea cea mai mare fiind alocata graului, urmat de floarea-soarelui, porumb si soia.
Asteptam un pret mai bun
La fel ca majoritatea producatorior agricoli, Agroglobal Buzau a stocat intreaga productie de floarea-soarelui, asteptand un pret mai bun fata de cel oferit in aceste momente de producatorii de ulei. “Pentru floare avem doar o oferta pentru export de 200 de dolari/tona, pret la usa silozului”, spune Tuzu.
Cele 8.000 de hectare provin numai de la arendasi privati, avand peste 3500 de contracte. “Avem sole de pamant bine concentrate, cu dimensiuni cuprinse intre 15 si 110 hectare. Am renuntat la peste 5.000 de hectare de pamant, reziliind numeroase contracte din cauza faptului ca acesta se afla in zone cu potential de fertilitate scazut. In general, colaborarea cu taranii decurge foarte bine, dar trebuie sa recunosc ca avem unele restante din anul agricol anterior, cand din cauza aceleiasi secete am reusit sa dam taranilor o cantitate de 1.200 de tone de grau, desi legea nu ne obliga sa facem acest lucru. Vreau sa le multumesc taranilor pentru intelegere si sa ii asigur ca noi dorim sa le lucram in continuare pamanturile”, afirma Tuzu.
Agroglobal a cumparat circa 80 de hectare de pamant de la arendasi si are in continuare deschise oferte de cumparare. Preturile se situaza intre 5 si 10 milioane de lei pentru un hectar, in crestere cu 10-15 procente fata de 2001. “Pretul este destul de mic, pentru ca sunt foarte multe oferte de vanzare si putini cumparatori: societatea noastra si ceva investitori italieni. Trebuie sa cumparam de pe acum pamant, pentru ca altfel ne vom trezi ca la momentul aderarii la UE vom fi nevoiti sa cumparam de la straini la preturi infinit mai mari”, spune Tuzu.
In Buzau sunt si cativa investitori italieni, care lucreaza intre 3.000 si 2.000 de hectare de pamant. “Au aceleasi probleme pe care le avem si noi, legate de creditare sau de insuficienta subventiilor”, afirma Tuzu.
Agricultura n-are lipici la banci
“Riscul este prea mare si foarte putine banci din Romania, poti chiar sa le numeri pe degetele de la o mana, se mai incumeta sa acorde credite pentru agricultura, indiferent de ceea ce zic cei din Guvern si in ciuda aparitiei Legii Creditului Agricol. Nu am auzit pe nimeni pana acum sa fi luat un leu pe baza acestei legi. Bancile vor o productie stabila luna de luna, lucru care deocamdata nu este posibil. Dobanzile la credite sunt mari si de aceea mergem pe credite furnizor pentru cumpararea de samanta sau ierbicide si pe credite de 45-60 de zile la furnizorii de motorina”, spune directorul general al Agroglobal.
Tuzu nu agreaza subventiile, pentru ca, spune el, nu in acest fel vom reusi sa ne redresam. “Ar fi mult mai utila o creditare din partea statului cu o dobanda de maxim 8% pentru cumpararea de motorina, seminte si pesticide. In acest fel, societatile comerciale agricole ar ramane datoare statului, iar acesta ar trebui sa plateasca furnizorilor de input-uri sumele respective”.
Totusi, ajutoarele din partea statului sunt apreciate. “Subventiile de anul trecut pentru achizitionarea de sisteme pentru irigatii au fost extraordinare, insa nu acelasi lucru pot sa-l spun despre cele din acest an. Statul ar trebui sa investeasca si in infrastructura de irigatii. In acest an, Buzaul nu a primit nici un leu pentru instalatiile de irigatii, din partea noastra nu au mai fost solicitari, insa alti agricultori din judet au depus documentatiile necesare. La fel, subventia pentru cumpararea de utilaje agricole a fost foarte buna anul trecut, performanta nu s-a mai repetat in acest an, insa toata lumea asteapta cu sufletul la gura o ordonanta prin care se aloca 600 de miliarde de lei pentru cumpararea de tractoare produse la Brasov”, spune Tuzu.
El sustine ca subventiile primite de agricultorii italieni sau francezi ajung si pana la 48-50% din infiintarea unei culturi. “La ei merge acest sistem, pentru ca au o istorie in spate si au fost multi pasi facuti. Cu foarte mare regret o spun ca noi ne aflam la ora actuala cu productia la nivelul agriculturii romanesti din anii ’40, iar ca sistem de organizare a exploatatiilor si terenurilor la nivelul deceniului cinci al secolului trecut, cand a fost o nebuloasa totala cu formarea IAS-urilor, iar pamantul se cultiva dupa ureche. La momentul de fata, 30% din suprafata arabila a tarii pur si simplu nu se cultiva”, afirma directorul general al Agroglobal Buzau.
Marile exploatatii si “pogonarii”
“Suna dur, dar pentru a iesi din criza trebuie daramat totul. Mai mult de 70% din sistemul actual trebuie recladit. In primul rand, noi nu stim ce vrem. Pe de o parte, ne dorim exploatatii agricole viabile cu suprafete de teren comasate si de pe care sa obtinem productii bune, pe care sa le valorificam pe atat pe piata interna cat si cea externa, iar pe de alta parte ne dorim pogonari care sa cultive de la unul pana la sapte pogoane, care sa primeasca subventii pe samanta, la ingrasaminte, doua milioane de lei pe hectar, iar in final toti acesti bani sa nu ajunga in pamant, ci la carciumile din sate, iar statul sa nu beneficieze de nimic, pentru ca productia lor nu va lua drumul pietei, ci va fi folosita pentru consumul propriu. Cum Legea Creditului Agricol nu ne este inca de nici un folos, rezulta ca doar pogonarii si mai nou si asociatiile agricole, care au facut presiuni la Guvern, vor primi ajutorul de 2 milioane de lei la hectar”, spune Tuzu.
Dupa parerea lui, Executivul a cazut in capcana presedintilor de asociatii agricole, care au adus ca argument in sprijinul lor ideea ca taranii vor sa iasa din asociatii pentru a beneficia de cele doua milioane de lei la hectar: “Nu este deloc corect, pentru ca aceste asociatii beneficiaza pe de o parte de subventii la fel ca si celelalte societati comerciale agricole, iar pe de alta parte lucreaza in arenda si pamanturile membrilor, pentru care primesc sprijinul de doua milioane. De fapt, asociatiile agricole sunt de doua ori subventionate. Aceasta subventie ori o dai tuturor, ori trebuie data doar celor care demonstreaza ca lucreaza individual pamantul”.
Tuzu sustine ca suma de doua milioane de lei acordata de stat acopera doar o mica parte din infiintarea unui hectar de grau, de exemplu, pentru care fiecare taran trebuie sa scoata din buzunar minim 8 milioane de lei pentru a avea certitudinea ca in conditii cat de cat normale va reusi sa recolteze o productie de aproximativ 2.500-3.000 kg/ha.
“Statul ofera acest ajutor platibil in doua transe egale: una pana la 1 octombrie, iar cealalta in aprilie anul viitor. Suntem in plina campanie agricola, taranul are nevoie de bani pentru efectuarea lucrarilor. De fapt, acest ajutor acopera doar 12,5% din costul de infiintare a unui hectar. In aceste conditii vom cultiva sau nu grau anul viitor?” se intreaba retoric Tuzu.
Tractoarele, tot de la Buzau
Agroglobal a avut anul trecut o cifra de afaceri de 110 miliarde de lei, iar pentru acest an estimeaza scaderea acesteia la 75-80 de miliarde de lei, in principal din cauza renuntarii la aproximativ 5.000 de hectare de pamant.
Investitiile realizate se cifreaza la 60 de miliarde de lei, prin achizitionarea in leasing a cinci combine Laverda si a cinci tractoare Landini. “Incercam sa cumparam, daca va fi acordata subventia pentru achizitionarea de utilaje agricole, alte 15 tractoare Landini de 85 CP produse de Aromet Buzau, firma componenta a grupului Romet”, spune Tuzu.
Sistemele de irigatii au fost achizitionate in proportie de 95% de la unul dintre cei mai mari producatori din tara, Romet Buzau. “Statul trebuie sa investeasca masiv si in infrastructura de irigatii, pentru ca din cauza degradarii continue a acesteia nu am reusit sa folosim in acest an unele instalatii de irigatii”, afirma Tuzu.
Agroglobal a investit circa 8 miliarde de lei pentru transformarea unui siloz de nisip intr-unul de cereale si se afla in faza finala pentru a obtine licenta de functionare. Capacitatea silozului este de 8.000 de tone, cu posibilitatea de a fi extins cu inca 5.000 de tone.
“Pentru a inchide cercul, vrem sa atragem o finantare Sapard de circa doua milioane de euro pentru achizitionarea unei linii de produse de panificatie, de producere si de rafinare a uleiului, cat si pentru dezvoltare pe partea de zootehnie”, spune directorul Agroglobal. stelian.negrea@zf.ro