John Wright

De ce râdem la teatru

O explorare practică a comediei fizice

Editura Nemira

Colecția Yorick. Traducere de Maria Aciobăniței. Argument semnat de regizoarea Theo Herghelegiu. Cuvânt înainte de Toby Jones.

Acest volum este un manual de comedie fizică – un breviar al jocurilor și exercițiilor teatrale care dau formă comediei și umorului pe scenă, scris din perspectiva regizorului, creatorului și profesorului de teatru. Dar nu este o carte ce propune o metodă, ci mai degrabă investighează formule precum Jocul cu sensurile, Delicata artă a idioțeniei sau a Ridicolului.

„Cartea e teribil de incitantă; atât de incitantă, încât după lectură îți vine să te apuci să faci tot ce scrie acolo… Lucru care, dacă s-ar întâmpla, ar propulsa teatrul românesc pe un next level incontestabil.” Theo Herghelegiu

„Comedia înflorește într-o atmosferă degajată și plăcută: trebuie să fim convinși că suntem într-un loc unde putem să facem orice. Actoria de calitate are nevoie de exact aceleași condiții. Jocul nu înseamnă că munca e frivolă. Nici pe departe. Nu înseamnă decât că luăm jocul în serios. Jocul încălzește sufletul și liniștește mintea. E distractiv, eliberator, mobilizator și ne oferă acea combinație captivantă de implicare și obiectivitate care ne permite să creăm sensuri, să ne asumăm riscuri și să descoperim lucruri.” John Wright

„Această carte – mai spune autorul – este un manual de comedie fizică. Este o referință și un registru prescurtat al ideilor de bază, al jocurilor și al exercițiilor care au dat formă muncii mele de a stârni râsul de-a lungul anilor.

Sunt regizor, creator și profesor de teatru. Nu sunt academician. Dar asta nu înseamnă că nu mă interesează teoria. Dimpotrivă, mă interesează, doar că în cazul meu teoria se amestecă mereu cu prac­tica. Toate jocurile și exercițiile din carte au fost incluse pentru că funcționează. Provin din anii în care am lucrat cu diferiți actori și în care m-am luptat cu ei ca să fac teatru și să fac publicul să râdă. Am o abordare destul de eclectică și pot scoate ceva din orice.

Nu încerc să propun o metodă – nu am așa ceva. Rareori abordez la fel două  proiecte diferite. Folosesc jocuri ca să creez în sala de repetiție. Dacă nu-mi place ce se întâmplă, schimb jocul, în așa fel încât ajung să inventez permanent sau să inventez noi metode de a face lucrurile să meargă, pe măsură ce repetițiile înaintează. Pentru mine, lucrul nu este niciodată bătut în cuie, ci evoluează încontinuu. Până veți ajunge să citiți cartea, eu voi fi încercat deja altceva, dar preceptele mele vor rămâne, probabil, aceleași. Intenția mea e să vă dau un vocabular al punctelor de plecare, al proceselor și al provocărilor care se pot folosi imediat și care vă vor informa pentru propriul vostru an­trenament. Poate nu veți fi de acord cu tot ce spun, caz în care v-am provocat să faceți altceva și să găsiți altă cale. Asta ne va îmbogăți pe toți. Nu există «metoda corectă» și «metoda greșită», există doar me­tode diferite. Diferențele sunt interesante. Diferențele sunt creative.”

John Wright este regizor și un foarte cunoscut profesor de teatru, a cărui activitate e la mare căutare în toată lumea. A fost cofondator al companiei teatrale Trestle la începutul anilor 1980 și a regizat multe dintre spectacolele acesteia. La începutul anilor ’90, a înființat compania teatrală Told by an Idiot, la care a rămas regizor artistic, împreună cu Paul Hunter și Hayley Carmichael. De-a lungul timpului a primit numeroase premii, inclusiv Premiul Greater London Arts pentru contribuția adusă teatrului fizic, Premiul Time Out pentru The Edge (Trestle), Premiul Fringe First pentru o operă nouă bazată pe Esop (Opera Regală și Teatrul Muzical Național pentru Tineret), premiile Sunday Times și Guardian pentru She’ll Be Coming Around the Mountain (Backstairs Influence), Premiul Best New York la Festivalul Internațional de Artă Hong Kong pentru Shooting Sons (Ensemble Theatre Co), Premiul Peter Brook pentru spectacolul după Doctor Faustus. Dintre producțiile sale, amintim: Common Nonsense (Teatrul orășenesc Reykjavik, o piesă creată dintr-o colecție de sculpturi de Ilmur Stefansdottir), Richard al III-lea de Shakespeare (Third Party Productions), Arcane (o nouă operă pentru Opera Circus), Out of the Blue (Rejects Revenge), propria lui versiune la Frumoasa și Bestia (Teatrul Belgrade, Coventry) și propria piesă The Evocation of Papa Mas, inspirată de carnavalul din Trinidad pentru Told by an Idiot.