“Exportul României a ieșit din recesiune. După 12 luni de scădere continuă, în ultimele opt luni de zile am înregistrat o creștere constantă, așa că am putut recupera circa 96% din pierderile înregistrate pe fondul crizei. Se observă o concentrare masivă pe firmele mari, primele 100, fiind și cele care aduc peste jumătate din exporturi. Doar patru sunt din România în primele 100, acestea fiind Hidroelectrica, Oltchim, Interagro și Compa Sibiu”, a declarat Mihai Ionescu, secretar general al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR). Astfel, potrivit datelor instituției, în primele cinci luni din 2010, valoarea exporturilor a ajuns la 13,5 mld. euro, cu 21,5% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
“Am observat mai multe modificări în această perioadă. Astfel, industrii tradiționale, cum ar fi cea petrolieră sau metalurgică, au cedat locul unor companii precum Nokia sau celor care produc componente auto. Pentru prima dată am avut în topul primilor 100 de exportatori companii farmaceutice. Șantierele navale merg bine”, a mai precizat reprezentantul ANEIR. Potrivit acestuia, sectoarele de export unde s-au înregistrat cele mai mari creșteri anul trecut au fost IT-ul, de 3 ori, auto, de 2,5 ori, și construcțiile navale, care au crescut de 2 ori.
“Metalurgia a scăzut anul trecut cu 50%, iar industria cimentului a ajuns să fie nesemnificativă, în contextul în care exporturile au scăzut pe acest segment de 40 de ori. La fel stau lucrurile când vine vorba de îmbrăcăminte sau de încălțăminte”.
Care sunt noile tendințe în export
În toamna acestui an, noua strategie de export a României pentru 2010-2014 ar trebui să fie gata, reprezentanții ANEIR și ai Ministerului Economiei spunând că documentul a fost realizat pentru prima dată în colaborare cu firmele care sunt direct implicate în activitatea de export. În comparație cu vechea strategie, care avea 16 domenii de sprijinit, noul document va lua în calcul circa 7-8 domenii principale. “Am eliminat din actualul document industria chimică și cea de petrol și gaze, pentru că nu le mai considerăm strategice. Se produc mutații semnificative la nivelul cererii de produse pe care trebuie să le luăm în calcul. Sunt industriile regenerabile, agricultura organică, industriile creative, cum ar fi artizanatul. În plus, încercăm să creăm anumite clustere de export. Acest lucru va însemna sprijinirea mai multor mici producători de miere sau de legume, de exemplu, astfel încât aceștia, organizați în asociații, să-și poată exporta mărfurile”, spune Costin Lianu, director al direcției monitorizare, sinteze, raportare și promovare export și coordonator al Strategiei Naționale de Export. Producția de mobilă și de textile, cea de electronice și produse electrotehnice, componente auto, industria mijloacelor de transport, industria IT, agricultura ecologică sunt alte activități care vor fi susținute la export.
Domenii împinse de criză
Autoritățile spun că deși criza a acționat negativ asupra multor domenii, au fost și unele care au fost împinse chiar de acest context care impune o economisire mai mare a resurselor.
“Sunt multe segmente pe care se poate crește în viitorul apropiat și mă refer aici la componente pentru energia regenerabilă, la cele pentru automobilul electric, la încălzirea electrică a locuinței care devine mai ieftină decât încălzirea pe gaze. Cred că în viitor se poate înregistra o producție spectaculoasă pe aceste segmente. În plus, suntem acum înconjurați de aplicații cu inteligență artificială încorporată, fie că vorbim de locuințe inteligente sau de haine care folosesc materiale textile inteligente”, spune Nicolae Vasile, vicepreședinte al Patronatului Român din Industria Electronică, Electrotehnică, a Tehnologiei Informației și Comunicațiilor.
Mai puțini reprezentanți economici
Ministerul Economiei spune că în contextul reducerilor de personal impuse în tot sectorul bugetar se va reduce și rețeaua de reprezentanți economici în străinătate de la 124 în prezent la 80. “Rețeaua se va restructura și se va micșora, va deveni mai eficientă și mai flexibilă. Vom menține câte un reprezentant în fiecare țară și acolo unde avem relații comerciale mai intense, precum în Germania sau Franța, vom avea câte doi, trei sau patru reprezentanți”, a declarat Cristian Ilie, directorul general al Direcției pentru Afaceri Europene din cadrul ministerului. România are reprezentanți economici în ambasade în 74 de țări. În prima parte a anului, circa 75% din totalul exporturilor realizate de România au mers către UE, restul mergând în țări extracomunitare.
“Am avut piețe pe care eram foarte puternici, dar pe care le-am uitat după ’90. Încercăm să revenim în locuri precum Iordania, Siria sau China”, a mai precizat Ilie. a